memoria ethnologica nr. 58 - 59 * ianuarie - iulie 2016 (An XVI) Măi bărbate și-a meu drag Bis Cânepă mi-ai semănat Boală-n cioante mi-ai băgat Măi, măi! De-ai hi tu bărbat pă lege Duce-te-ai și o-ai culege Măi, măi! De-ai hi tu bărbat, bărbat Bis Purta-o-ai și clacă-n sat Bis Măi, măi! De-ai hi tu bărbat cu milă Bis Duce-o-ai și la toptilă Bis Măi, măi! Tu nevastă, buză moi, măi! Bis În pădure duce-m-oi Bis Măi, măi! Tri nuiele oi tăia, măi Bis Și de boală te-oi scăpa Bis Măi, măi! Foaie verde calampăr 137. Foaie verde calampăr Bis Doi de la maica mă cer, măi! Și unu-i de gazdă mare Bis Și altu-i de sărac tare. Frunză verde de măr acru Bis MARIA MIRELA PODUȚ Obiceiuri de primăvară din Budești Mărțișorul Să făcea pă on carton, cutia de la chibrituri, on mnez și cu două feluri făceam cu roșu și cu verde, cu albastru și cu roșu. Și se făcea un șnur. Fata îi dădea băiatului de care-i plăcea, la cel ce i-o fo drag. Și băieții le dădeau fetelor de care le plăcea. Le făceau mamele. Câteva zile purtau mărțișor. Își puneau mărțișor de începutul primăverii.1 Ieșirea la arat Când ieșă prima dată, pregăté caru cu plugu, sămânța și punea înt-on blid tămâie și înconjura casa și apoi méré la arat.2 Cam în aprilie se ieșea. Zâceu bătrânii noștri că atunci când înfloresc stinii, poți împlânta plugu-n pământ, înainte de Sângiorz dacă înfloresc, dacă nu, după Sângiorz, era arătură târzie, după cum îi anotimpu. Punea omu sămânța în desaji, prindea boii și își făcea semnu crucii în ocol. Când țâpa pă ogor iară își făcea semnu crucii. Omu să îmbrăca în gatii și-n cămașă, iar dacă era mai frig avea șoloari, tot făcuți în t’iară, țesuți în 4 iță. Avea cămașă albă și de-a si cârtită, da să sie mândră albă că să vidé di pă tătă țarina. Atunci era plin câmpu de oameni.3 Sângiorz De Sângiorz le luau băieții pe fete și le băgau în râu. La vâltoare le ducea, apoi turnau apă cu găleata pă ele, dacă era timpu bun. Cu bătrânii noștri și timpurile o țânut. Acuma gândești că și timpurile fug, nu mai îs cum o fo. Obiceiuri de Paști Era cupt’ior la fiecare casă. Să făcea pâine de mălai, pâine de grâu numa la Paști și la Crăciun se făcea. Agricultura la noi o fost 1 Performer Ciceu Anuță, 74 ani, Budești, 2016. 2 Performer Dunca Ioan, 91 ani, Budești, 91 ani, 2016. 3 Performer Ciceu Anuță, 74 ani, Budești, 2016. 186 memoria ethnologica nr. 58 - 59 * ianuarie - iulie 2016 (An XVI) dezvoltată, așa cum e zonă de munte. La țarina din jos să punea grâu, porumb, ovăz să punea mai pe departe, și din astea trăiau oamenii că nu erau surse de câștig. Se gândea omu cât să pună să aibă p-on an de zâle grâu și mălai. Rar care mai cumpăra di p-oriunde vo câteva kg. Să măcina aici la moară și s-o cernut pânt-o sâtă mai deasă. Pâine de grâu să făcé de Paști, de Crăciun, de sărbători, duminica. În rest să mânca pâine de mălai.4 Demult s-o postit tot postul. Noi am fost prunci mnici da nu ne-ar fi dat să-mbucăm o dată de dulce. Și aveam vaci, strânje mama câte-o bărbânță de lapte acru și api făcea t’isăliță de tărâță. Ne dădea și sordem cu on cartof. Era oloierniță în Breb și apoi oloi de-acolo puneam câte-on pt’ic. Striveam o ceapă, o tăiam, o puneam în blid și turnam ulei păstă ié. Apoi făcea mama tocană. În timpul postului mai făceam plăcinte, vărzări cu curet’i. Să lua curet’iul din ton, îl spălai, îl lăsai de-amoi și apoi îl sierbei și îl frijei cu o ceapă, punei t’iperi pă el. Apoi făcei plăcinta și punéi la mnijlocu ei varza și o coceai în bloder sau în cupt’iori. Să făcea toată săptămâna pt’ită în cupt’iori. Făceam niște pt’ite mari. Mai făceam niște boți cu lictari. Să umpleau, să împăturau apoi să hierb și să pârgălesc. Făceam turtă ca de laște. Făceam curet’i fript de post cu morcov, cu pătrunjel, cu ceapă multă. Din curet’i morat să făcea. Înainte să punem curet’iul la morat, să demnica. Mai puneam și castraveți în ton, le ziceam pepini morați. Îi culejăm toamna din grădină, îi puneam în poală, apoi îi spălam și îi țâpam înt- on ciubăr mare de lemn. Să punea frunză de vișin pă murături că îi dă un gust foarte bun și îi ține tari. Așă o mână de frunze se pune, nu prea multe. Mai puneam acolo foi de dafin, piper, sare și apă rece. Să făcea pâine de mălai și niște turte să puneau pă șpori și să unjé cu mujdei de ai, cu on grăunte de ai. De post să mai făceau cartofi săci. Îi sierbei în coajă, apoi să curăță frumos, îi făceam frecați ca și pireu apoi îi puneam pă șpori ca să se frigă. Fasolea să făcea și cu zamă și frecată. Să băté bine să sie bună. Mama bătrână făcea rântaș pă fasole dint-on mnez de făină de mălai și-on mnez de grâu, o frijé on pti’c, punea on pt’ic de apă și țâpa pă ié. Înainte de Paști să văruia, să spăla tot din casă. În tot anu de Paști ai scos tot afară. Te-ai silit să ai o sumnă nouă, o năframă nouă, cămașă nouă. Tot postu coseau femeile și țeseu. Primăvara câte 4-5 pânze erau întinse alungu grădinii. Să lăsau afară să-ndețe să fie cât mai albe. Era câte-o rudă de torturi. În Vinerea Mare méréi la biserică la Prohod, la rugăciuni. Pentru Paști să făcea pască, tăié miel, să pregăteau ouă vopsite, șold, cârnaț, o bucată de slănină, caș. Să făcea pască cu brânză care se ducea la biserică. Făcea mama în cupt’ori câte 2-3 tepșuri de colac, câte 9 tepșuri méréu în cupt’iori. În sâmbăta de Paști să pregăteau toate. La Înviere să duceau cu păștile cu desajii. Mai punéu o sticlă de vin. O pască o țâné până la Duminica Tomii. Ouăle se vopseau cu roșu și erau înflorate. Cei mai bucuroși erau copiii că au ouă roșii. Roșu reprezintă vărsarea sânjelui lui Iisus.5 După gazdă margă dracu Mere la coasă-n rogoz Bis Vine-acasă mânios, măi! Io am zâs că i-oi frige-on pui, măi Bis El mi-arată zdiciu-n cui măi! Frunză verde de măr dulce Tăt după sărac m-oi duce Mere la coasă, la fân, măi! Bis Vine-acasă tăt râzân’ măi! Io-l întreb că ce-a mânca, măi! Io-l întreb că ce-a mânca El zâce țucu-ți gura, măi Io-l întreb că ce-a prânzî, măi! Bis El zâce țucu-ți ochii, măi! Bădișor, cu patru boi (hore doinită) 138. Bădișor, cu patru boi Hai merem în târg cu doi Și-mi ié spată și război Bis. Tu femeie, tu bolundă, Pântru tri meteri de pânză Pântru tri meteri de jolj Nu ne-om pune plugu jos. Te-oi duce în târg cu care Ți-oi lua pânza cu valu Și te-mbrac mânce-te-amaru. 4 Performer Ioan Dunca, 91 ani, Budești, 2016. 5 Performer Ioan Dunca, 91 ani, Budești, 2016. 187 memoria ethnologica nr. 58 - 59 * ianuarie - iulie 2016 (An XVI) Bădișor, cu patru boi 139. Bădișor, cu patru boi, Când îi trece pângă noi Pune clopotu pă doi Să te-aud de la război. Până boii or cam paște Noi, bădiță ne-om cunoaște Până boii apă-or bé Noi, bădiță ne-om plăcé Până boii-or rumăga Noi bădiță, ne-om lua. Cucuruz, pănușe verde 140. Cucuruz, pănușe verde Bis Spune-i la mândra cé veche Luni sara și nu m-aștepte Bis Că nu mărg feciori la fete. Marți sara nu mă duc eu Bis Că mă tem de lucru rău. Miercuri sara mă bat sfinții Bis Joi mă blastămă părinții Vinerea mă duc la târg Bis Vin acasă și mă culc. Duminica mărg la joc Bis Și nu-mi trebuie deloc. Iacă-i săptămâna-ntreagă Bis Nu m-am dus că nu mi-i dragă! Ceterașii din Budești; foto: colecția Anuța Ciceu În zua de Paști să jucau de-a mingea, de-a tupu. Să strânjé tineretu pă pustă. A doua zî să făcea jocu. Méré și femei, toate stăteau acolo rând. Mergeau feciorii după ceterași și veneau tot horind, parcă veneau cu nunta. Jocu să făcea în șuri mai demult. Când s-o făcut la cămin, stăteam pă marjinea drumului și ne strâgau feciorii de-acolo să mérém la joc. Mie mi-o strâgat o dată un fecior că n-am vrut să merg cu el la joc: Asta-i mândra mândrelor Drăguța pădut’ilor Și-nstruțată-i cu lindini Și câcată-i de găini.6 6 Performer Anuța Ciceu, 74 ani, Budești, 2016. 188 memoria ethnologica nr. 58 - 59 * ianuarie - iulie 2016 (An XVI) VASILE POP Orații de nuntă din satul Prislop, comuna Boiu Mare Mireasa: 141. Femei din Budești; foto:colecția Anuța Ciceu Preacinstită adunare Vă rog un pic de ascultare De la mic, până la mare. Pentru 2 – 3 cuvinte, Vă rog, cu luare aminte, Care ne stă în cărți scrisă Și astăzi trebe zisă. Dumnezău din cerul Sfânt, A dat porunci pe pământ, Făr de care nu să poate Om pământean a străbate. Mireasă, mirele tău, Dimineață s-o sculat Și pă față s-o spălat În grădină o alergat Mândră floare o aflat O aflat o rujă plină O luat-o cu rădăcină Și-o dus-o într-a lui grădină. Grădina lui nu-i săpată Nu-i mai fi la mă-ta fată. Grădina lui nu-i pledită De feciori îi fi urâtă. Crenguță de măieran Nu-i mai fi fată șohan. Că de-acuma înainte Cărările ți-s oprite Numa tri ți-s dezgrădite. La fântână după apă În grădină după ceapă Și la mă-ta câteodată, Când îi fi mai supărată Poți dragă să lăcrimezi După binele ce-l pierzi Că binele de la mă-ta Nu-l mai ai cât îi lumea Binele cel din fetie 189