memoria ethnologica nr. 58 - 59 * ianuarie - iulie 2016 (An XVI) 69. Nu t’e țâne-așă fălos Că nu ești așă frumos Că ai mersu-mpiedicat Și ți-i nasu borcănat. De la Ansamblul Cununa Lăpușului, 2015 70. Și badea mneu să țâne că-i gazdă Pământ n-are, nicio brazdă. Casa badii-i împletită Cu pământ îi muruită. De la Ansamblul Cununa Lăpușului, 2015 71. Am auzât bade eu C-ai durnit în pițiene Și n-ai avut pă tine izmene Că ți i-o ros șoarecii Și mă-ta țî i-a cârt’i, Până-atunci îi feciori. De la Ansamblul Cununa Lăpușului, 2015 72. Cucule pană roșie, Cântă-n lume să să știe Care cu care să sie Să văd și io cu mândru De-om fi laolaltă ori nu. De la Ansamblul Cununa Lăpușului, 2015 SIMONA MUREȘAN, CRISTINA ȘANTA Obiceiuri de naștere din Lăpuș . Mai demult la femeia gravidă i se zicea groasă. Atunci avéu mulți copii, câți le da Dumnezău. La cununie când intra în biserică, mireasa punea pă tocu de la ușă atâtea jeite câți copt’ii vroia să aibă. De moașă se mai chema pe cineva apropt’iet.1 Acasă viné moaşa sau o femeie şî t’e moşă acolo şî taie buricu, la copt’il, o fată ce-ai făcut şî api şăsă săptămâni tăt viné în tătă sara şî te lega ca în copcii...eu una acasă am născut-o şî una la spital. Acasă că n-am apucat...”2 Dacă nașterea era grea să strânjeu femei văduve, să rugau, să trăjău clopotele. De prima scaldă a copilului se ocupa cineva din familie sau moașa. Îl scălda într-o ciupă de lemn. În ciupă se punea „o verigă d’e arjânt că arjânt era atunci şî îl spăla ca să nu să lejă n’imn’ică de el așa cum nu să leagă de arjânt.3 Apa pentru spălat se aducea din fântână da demult să zâcé că trebe adusă de la un izvor curgător. Apoi să arunca la o tulpină d’e măr, d’e pom, io n-am ţâpat apa până-n sfinţâtu soarelui că zâcia că să duce somnu ca soarele. Puném tri cărbun’i în apă tătdeauna, pân cé nu ştiu. Şî nu mă lăsa a mé mamă să ies din casă şî să îi lăs sânguri pă copt’ii, or să pui cleşte ori să pui o măturică pă leagăn, o pă pătuţ şî să pui ai (usturoi) la căpătâi şî tămâie şî o carte de rugăciuni.4 Apa în care se făcea prima scaldă să arunca într-un loc ferit să nu calce cineva pă locu cela. Apoi îl înfășa, da care era mai bătrână și știa, nu era ca acuma că-l îmbraci în hăinuțe. Atuncia s-o plătit moașa şî eu am plătit-o, m-am dusu-mă la moaşă. Să făcia doi colaci şî îi punéi acolo bani şî îi cumpărai o cămeşă, o zadie, o naframă şî t’e ducei la ié şî să uspăta, era mâncare pregăt’ită. Îi puném daru pă masă, ié stat’e dincolo de masă şî noi dinco’ şî îi dădém daru: să primnească puţân’ielu mneu dar lângă multu dumn’itale şî să hi iertătore.5 Nașa ducea copilul la botez. Ié viné și îl îmbrăca cu hăinuțăle pă care le-o cumpărat ié și-l ducea la biserică. Apoi să făcea ospăț. Un copil mort nebotezat era îngropat la marjinea cimitirului. Trebuia să îi pui de Bobotează în șăpte ani câte o lumânare și să îl stropești cu apă sfințâtă, zâce că i să iartă păcatu strămoșesc. Leagănu se făcea din lemn de fag, avé o formă ovală și era cu tălt’i ca să se poată legăna. Când îl legăna, mama cânta: Dorni cu mama puișor Că mama te-a legăna 1 Performer Performer Aurica Mureșan, 45 ani, Groșii Țibleșului, 2009. 2 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009. 3 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009. 4 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009. 5 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009. 168 memoria ethnologica nr. 58 - 59 * ianuarie - iulie 2016 (An XVI) Și țâie țâță ț-a da.6 Abua cu mămuca Că mama te-a legăna Șî țâie țâță ți-a da. Abu-a-te pui de cioară Că mă-ta-i dusă la moară Ți-a aduce-un pui de cioară. Că mă-ta-i dusă la luncă, Ți-a aduce-un pui de curcă!7 Ca să aperi copilul de duhurile rele se pune tămâie sub perină sau mătură părăsâtă iar când ieșea afară puné cârligu păstă leagăn ca să nu să apropt’ie duhurile rele de el.8 Să punea t’ept’ine, să punea din mătura de mesteacăn părăsâtă, o iconiță cu Maica Sfântă, dacă aveai, la copilaș la cap. Când n-ai noroc la copt’ii sau ai copt’ii și mor trebe să-i dai pă fereastră la unu care are noroc la ei și îi vinzi la acela. Dai on ban ori doi și dup-aceie avé noroc și trăie. Și Mniculai din Jdeab o vândut așă la un țâgan din Strâmba că o avut mătușa copt’ii și i-o tăt murit și nu știu cine i-o zis: „Mă, tu n-ai noroc la copt’ii și vinde-l la cine are noroc!” Șî l-o vândut la țâganu acela că el o avut copt’ii mulți. Da zâce că iară trebe să-l cumperi înapoi la moarte că în ceie lume nu-l ai tu că-i a aceluia copt’ilu, nu a tău.9 Cocoană din Groșii Țibleșului; foto: colecția Xenia Pop 6 Performer Aurica Mureșan, 45 ani, Groșii Țibleșului, 2009. 7 Performer Maria Muțiu, 70 ani, Groșii Țibleșului, 2009. 8 Performer Aurica Mureșan, 45 ani, Groșii Țibleșului, 2009. 9 Performer Maria Muțiu, 70 ani, Groșii Țibleșului, 2009. 73. Fata care-i mai mnicuță Să urcă pă opt’incuță Și să-ntinde la feciori Ca mâțu la cârnăciori. De la Ansamblul Cununa Lăpușului, 2015 74. Mă uitai din deal în luncă Să văd mândra unde lucră, Să mă duc să îi fac umbră Soarele să nu o ardă Că-i ca și ciorile de albă. De la Ansamblul Cununa Lăpușului, 2015 75. Gura de fată spălată Îi ca mnerea strecurată; Gura de fată urâtă Nici hâdu nu o sărută. De la Ansamblul Cununa Lăpușului, 2015 76. Fetele de la verjel Toate-s cu cojoc de mnel Numa mândra din oraș Îi cu cojoc de iepuraș. De la Ansamblul Cununa Lăpușului, 2015 169