memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) 79. Eu să fiu nănaş o dată Dau-aş boii din poiată Lădoiu cu hainele Şi mi-aş face altele. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 80. La nănaşu sub coteţ Este-on răţoi mare creţ Ca nănaşu de măreţ Şi la coadă-i răsucit Ca nănaşu de zgârcit. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 81. La nănaşu sub coteţ Este-on vojoi de cureti Nănaşu s-o făcut ţap Şi-o luat vojoiu-n cap. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 82. Nănăşiu-aş nănăşi Numa nu m-aş cheltui Cu banii de pe-o găină Mi-aş cuprinde câte-o fină; Cu banii de p-on cocoş Colecţia NICOLAE POP (DINU) Obiceiuri, practici şi credinţe de toamnă - iarnă din Lăpuş Şezătoarea Se caută o gazdă de şezătoare în sat, o femeie dispusă să primească fetele la ea. - Hai să merem la lele Ioană să vedem dacă ne lasă să facem şezătoare. - Hai să merem. Fetele o dată ajunse, bat la uşă, intră şi întreabă gazda: - Ce mai faci lele, Ioană? - Api pă acăsucă. - Ştii de ce am venit noi la dumitale acasă? Am venit să te întrebăm dacă am putea face la dumneata şezătoare. - Lăsa-v-oi. Mereţi şi adunaţi fete. A doua seară vin fetele din sat cu caiere de lână, cu lucru de mână, cos, împletesc, în timp ce cântă: Pă Valea Lăpuşului La fântâna dorului Vine mândra de la sapă Să opreşte să bea apă. Hai, hai, dorule. Bis. Apă rece din izvor Să-i mai treacă de al meu dor. Bis. Hai, dorule, hai. Bis. Face-m-aş un pui de cuc La mândra apă să-i duc; Face-m-aş privighetoare Să-i duc mândrii pe răcoare Hai, hai, dorule, hai. Bis. Apar şi feciorii îmbrăcaţi în haine femeieşti, cu feţele 170 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Mi-aş cuprinde-un fin frumos. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 83. Nănaşu-i cu haine nouă Şi le-o cumpărat pe ouă Nănaşa-i cu haine verzi, Le-o cumpărat pe bureţi. Descântătoare din Lăpuş; foto: Florin Avram acoperite. Aceştia intră în casă, salută şi după câteva discuţii învită fetele la joc. La plecare, fetele conduc feciorii până în tindă şi dacă se întâmplă să rămână prea mult cu vreun fecior afară, gazda bate hornul de la sobă pentru a le atrage atenţia că au stat prea mult. Dacă nu vin feciorii, fetele se apucă de practici magice pentru a-i aduce cât mai repede în şezătoare. Gazda şezătorii toarce din vârful caierului şi alta o întreabă: - Ce torci, ce torci? - Feciori din tăte şezătorile Să vie şi la noi Să n-aivă stare şi alinare Până la noi în şezătoare, Să aivă stropşele în obdiele, Furnici în opinci Să nu să oprească până aici. Cu firul tors se leagă o sită în formă de cruce de către gazda şezătorii. Două fete stau în picioare cu spatele una la cealaltă şi sita este trecută printre picioare de la una la alta: - Haidaţi să toarcem, poate or zini şi la noi feciorii! În timp ce îşi trec sita, invocă feciorul dorit: - Durduluc butuc, io pă Ion îl aduc! - Durduluc butuc, io pă Gheorghe îl aduc! - Durduluc butuc, io pă Petre îl aduc! - Durduluc butuc, io pă Pavel îl aduc! De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 84. La nănaşa sub fustiţă Este-on pui de veveriţă Nănaşu cu puşculiţa Stă să-mpuşte veveriţa. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 85. Nănaşe, frumoasă eşti Cu nănaşu cum trăieşti, Cu nănaşu ca cu dracu Că şi-aseară mi-o spart capu. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 171 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) 86. Ai de mine bine-mi pare M-o chemat nănaşă mare. Şi de-i tină mă sufulc, Nănaşe mare mă duc. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 87. Nănaş mare, nănaş mare, Da-ţ-ar Dumnezeu noroc 4 boi şi 4 juci, 45 de prunci, 4 boi şi 4 iepe, 45 de fete. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 Când se merge după mire 88. Mire, mire, ca şi-a nost Nici n-a hi, nici n-o mai fost Numa-n codru este-on brad Şi la vârf îi retezat Şi la mijloc îi stufos Ca mirele de frumos. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 După câteva minute apar feciorii la uşă salutând şi fiind poftiţi în casă, fiecare se aşază lângă fata care-i place. După câteva întrebări cu privire la ultimele ştiri din sat, gazda se apucă de practici magice de ghicire a ursitului numite Moşi. Ia câteva fire din caier din care confecţionează păpuşi pe care le aşază pe o tavă câte două, le dă nume de fată şi feciori şi le aprinde. Dacă moşii se apropie în timp ce ard înseamnă că cei doi tineri se vor căsători. Pentru a impresiona feciorii, fetele cânta hori, cea mai cunoscută fiind Mă cunosc că-s lăpuşeană: Mă cunosc că-s lăpuşeană După poale şi năframă Bis. Şi cămeşa-i cu mărgele Cum îs dorurile mele. Lai, la, la, la, la. După poalele cu grindă Şi doru meu la inimă. Din Munţii Ţibleşului Pă Valea Lăpuşului. Bis. Mărg feciorii la izvor Să să strâmpere de dor Lai, la, la, la, la. Mărg feciorii la fântână Cu dor mare la inimă Bis. Şi doinesc cu drag la umbră, Dorurile şi le uită. La, la, la. În şezătoare se mai joacă şi jocuri cum ar fi Am picat înt-o fântână. Un fecior ia un scaun şi se aşază în mijlocul încăperii zicând: - Am pticat înt-o fântână! Ceilalţi întreabă: - Cine să te scoată? Feciorul alege o fată care cu o sărutare îl scoate din fântână şi îi ia locul pe scaun, alegând şi ea un fecior la rândul ei. Jocul continuă până ce fiecare tânăr cade în fântână şi primeşte o sărutare de la cel care-i place. Tinerii în şezătoare mai joacă jocul Sticla. Ei cer o sticlă gazdei, un fecior o aşază pe podea şi o roteşte. Trebuie să sărute fata în dreptul căreia se opreşte sticla, după care fata respectivă îi ia locul la învârtitul sticlei. Jocul poate continua până târziu. Un alt joc din şezătoare se numeşte Mătura. Tinerii trebuie să-şi aleagă fiecare perechea. Cel care rămâne fără pereche ajunge la mătură. În şezătoare se şi dansează şi se strigă strigături: 172 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Şi nainte şi napoi C-aşe-i jocu pă la noi Două stânga, două dreapta, Uite aşa să joacă fata. Dreaptă-i mândra ca vergeaua Sare gardu ca căţeaua. Fetele ies cu feciorii în tindă să-i petreacă. Dacă stau prea mult în tindă, gazda casei le atenţionează şi le cheamă în casă să-şi reia lucrul. 89. Ieşi afară soacră mare Ţ-aducem scărtinătoare Pe unde te-a scărtina, 7 ani nu te-a mânca. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 Înainte de începutul postului se face spartul şezătorii într-o zi de duminică. Fetele sosesc cu tăvile încărcate cu bucate alese la gazda şezătorii. Fetele aduc preparate din carne de porc (cârnaţi, coaste, slăninuţă), pancove, cozonac şi plăcinte cu brânză. Feciorii sosesc cu vin şi horincă şi se aşază toţi în jurul mesei. Gazda casei aduce ceteraşi din sat şi jocul începe. Sfântul Andrei Fetele cocuţ să-şi vadă orânda. Le trebuie fărină şi sare şi un pic de apă. Se pune o mână bună de sare peste făină, se pune un pic de apă şi se frământă. Cocu iesta se face şi să coace pă vatră şi să pune sub perină. Jumătate să mânâncă şi jumătate să pune sub perină. Să face aşa ca un pupuc mic. Să pune un pic de sare pă fiteu (cuptor) ca să nu să lipească cocu când să coace. Şi trebe să-ţi pui cu sufletu ca să-ţi găseşti orânda. Şi visezi că îţi vine orânda şi-ţi aduce o cană de apă s-o bei. În seara asta nu-i bine nici să pice jarul din sobă. Dacă pică jar pă jos şi-l scoţi afară, zâce că-ţi mănâncă luptii oile, că azi umblă lupii. Nici cu mătura nu să lucră azi, de eşti fată, că nu te măriţi veci. Nu-i bine de măturat în sara de Andrei şi de aruncat gozu afară. După ce se coace se rupe turta şi se mănâncă jumătate. Şi ursita, cela ce ţ-a fi drag, vine să-ţi aducă apă. Api să adâncă între perini bucata rămasă de cocuţ. Şi fata să culcă. Fata zice: - Eu aş vrea să visez pă Ion a lu Tudor. (de exemplu) - Degeaba vrei tu, că îi cum dă Dumnezău. Sau îs care îşi făc cocu, nu beau apă şi să duc şi să uită în fântână să-şi vadă ursitu. Api ungi uşile şi ferestrele cu ai (usturoi) şi faci cruce, să nu să aproptie duhurile necurate de casă. Faci cruce cu ai: În numele Tatălui şi a Fiului şi a Sf. Duh. Amin. Aşă să să ducă strigoii şi rău di pă casă, să nu să aproptie. 90. Ieşi afară soacră mare Nu ieşi cu şurţ de lână Că nu ţî nora bătrână Ci ieşi cu şurţ de mătasă Că-i tânără şi frumoasă. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 91. Nime-n lume nu se-nşală Ca fecioru când să-nsoară Prinde patru boi la car, Merge-n lume după-amar. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 173 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Mersu după mireasă Starostele cere mireasa 92. Noi mergem după mireasă De om afla somnoroasă Om lăsa la mă-sa acasă Să să sature de somn, Să o deie după domn. Practici magice de Anul Nou Mai demult se făcea calendar de ceapă să vedem cum a fi anul. Se scriu cele 12 luni pe o foaie de hârtie. Să curăţă o ceapă şi se desface în 12 bucăţi. În dreptul fiecărei luni se pune o bucăţică de ceapă. În fiecare bucată de ceapă, să pune sare. Să videm cum a fi anul: - Sper ca în decembrie să fie zăpadă, să putem umbla a colinda; Sper ca în ianuarie să fie un pic mai rece, să fie îngheţat drumu şi să putem umbla; În februarie sper că s-a înmuia vremea să fie un pic mai De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 cald; În martie sperăm să vedem brânduşi şi ghiocei; În mai să sperăm să fie cald, să putem ieşi la munca 93. Se cunoaşte pe uliţă Că suntem din mare d‘iţă; Să cunoaşte pe cărare Că suntem din d‘iţă mare. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 94. Cui îi trebe om frumos Aleagă-şi din neamu nost; Cui îi trebe om de treabă Din neamu nost îşi aleagă. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 câmpului; Să fie cald în iunie – august, să putem merge a ne scălda şi să se coacă fructele; În septembrie să fie vreme bună ca să strângem recolta. Doamne ajută, să fie un an bogat şi să avem recoltă. Calendarul se lasă aşa până a doua zi dimineaţă. Şi vedem cum a fi fiecare lună mai uscată, mai umedă. Dacă sarea rămâne uscată în luna respectivă, va fi vreme bună, dacă sarea se înmoaie, luna va fi ploioasă. Cu cât se umezeşte mai tare sarea, cu atât va fi vremea mai ploioasă sau va ninge. Se pune grâu într-un blid şi se toarnă apă peste el. Se face cruce peste blid şi se aşteaptă. În continuare se ia un mănunchi de busuioc din care se desfac fire şi se pun la icoană să fie de bun augur, să fie cu noroc; se face cruce. Se pune busuioc şi sub pernă ca să-l visezi pe cel sortit. 174 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) 95. Bumbuşcuţă de argint, Doamne, bine i-am vâjit; Bumbuşcuţă de aramă Gândeşti că-s făcuţi de-o mamă. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 96. Mireasă, mirele tău, Poate hi solgăbirău. Da pă care l-ai lăsat, Poate hi porcar la sat. Nici porcar nu poate hi Cu zd‘iciu nu ştii plozni. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 97. Descântătoare din Lăpuş; foto Florin Avram Mireasă pe casa ta, Cântă cucu şi mierla. Cucu gros, mierla subţire, De la a noastră despăţire. De la Marta Stejeran, 58 ani, Pribileşti, 2015 175