memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Noi umblăm a corinda 44. Colindă Noi umblăm a corinda, Măruţ, mărgăritar, Noi umblăm a corinda. Di l-o casă la alta, Pă la uşi de boieri mari, Când boierii nu-s acasă, Că s-o dus la vânătoare, Să vâneze căprioare. Căprioare n-au vânat, Au vânat on iepuraş, ’Ntinsă puşca să-l împuşte: Hop, hop, hop, nu mă- npuşcaţ’! Că io nu-s ce gândiţ’ voi, Că io-s Iuănu, Sântiuănu, Nănaşu lui Dumnezău. Pă mine m-o blăstămat Mama mea şi tata mneu Să fiu fiară sfântă-n codru Şepte ani şi şepte luni, Dacă alea plini-le-oi, Jos la ţară lăsa-m-oi, Beserici deschide-voi, Slujbe mândre face-voi, Slujbe mândre cine-ascultă Dumnezo şi Maica Sfântă. De la Vasile Horincar, 65 ani, Orţâţa, 2011 Colecţia MARIA MIRELA PODUŢ Obiceiuri de toamnă şi iarnă din Cetăţele (Fisculaş) Sfântă Mărie Mică Întotdeauna mérém în Şişeşti la Sf. Mărie Mică, la Sf. Mărie Mare. Atuncia scoté pă Măicuţa Sfântă. Mérém p-aici păstă coastă, pă la Bontăieni pă cărare, nu pe mérém pă drum. Ne îmbrăcam ţărăneşte. Nu lucra nime în zua de Sf. Mărie. Înălţarea Sfintei Cruci Nu era bine să lucri. De Ziua Crucii mai demult luau pepin'e din holdă, zâce că-i bun din Zua Crucii să îţi pui. Sau coarne sau fructe care stau, cum îi şi pepin'ile stă şi să usucă. Îl puném în pod, zâce că-i bun de leac. Îl foloseu când să loveau, când avéu ceva bube. Dacă era careva răcit să făcea ceai de coarne, zâcé că-s bune de leac dacă îs luate în Zua Crucii. Sf. Dumitru Nu lucram, mérém la biserică. Vinéu oile. Erau stâne. Oile noastre le ducém la Cufoaia, pă la Cavnic, nu era aicia stână în sat. Nu era voie să intre femeile în stână, să se apropie de staul, trebuiau să steie departe că ele-s bolnave şi nu-i voie. Sf. Andrei Io am fost măritată şi mi-o murit bărbatu la 4 ani după ce ne-am căsătorit. Şi am rămas cu on băiat şi am mai stat 4 ani sângură. Apoi m-am măritat că n-am mai putut sta singură de gura lumii. Am ţânut Indreiu şi am visat p-on băiat c-o fo la fântână după apă şi nu mi-o dat apă şi l-am visat pă bărbatu-mio că erau pă la ei pân grădină, pă sub nişte meri şi el era cu două cănţ cu apă şi el mi-o dat apă să beu. N-am mâncat în zua ceie deşi o venit on fecior la mine cu ciocolată să mănânc, s-o gândit c-oi hi ţânută. Da n-am vrut să mănânc. Sara să făcea o turtă cu făină de grâu şi se pune sare să hie sărată şi să cocea pă plită. În anu următor m-am măritat. 140 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Şezătoarea Ieşeam pă coada măturii afară, apoi feciorii stăteau la geam şi ne pândeau. Apoi să dădéu după noi. Nu dăd'ém rând să fujim în casă. Ne puneam mai multe fete pă coada măturii, câte încăpeam şi ieşeam să înconjurăm casa mai multe laolaltă. Feciorii ne mai apucau fusu. Apoi la care ţ-o plăcut îi dădéi obrazu să t'e ţuce. Apoi el lua fusu şi méré afară cu el şi nu ţi-l dăd'e până te-a săruta, apoi zicei: ”Du-l cu tine că nu-mi trebe!”. S-o mai întâmplat c-o îmburdat soba la o fată. Apoi n-am dat rând să mérém după apă să stingem jaru, să nu s-aprindă casa. Erau blăstămaţi feciorii, făcéu tot felu d'e mninuni, luau porţile de la şură sau de la gard, caru, ştrafu îl aruncau pă vârvu căsî că erau case cu goz. Jocul Era joc în sat, aşă-i ziceam, joc în sat. Vinéu şurdeştenii, plopt'iştenii. Era în tătă duminica. Să făcea la cămin, da mai mult afară jucau, mai ales când era vreme bună. Mérém sângure la joc. Dacă mérém pă sate zâcéu părinţî: ”Să vii acasă când îi soarele de-o rudă de mazăre, să nu hie scăpătat!”. Pă sate mérém cu feciori. Erau muzicanţi: gordunaş, ceteraş, bracist. D'i pân Berinţa erau. Feciorii îi plăteau. Adunau cât'e 5 lei de la fete şi de la feciori. Feciorii ducéu horincă. Mamele stăteau cu fetele şi se uitau cine le joacă pe fete. D'e mine s-o făcut o strigătură c-o vinit on băiat din Şişeşti o dată că nu prea o îndrăznit, ne întâlneam în Baia Sprie, c-am umblat cu vânzări: Fetele de la Bulbuc În Baia Sprie când să duc Beu vin de Odobeşti Cu armăsarii din Şişeşti. Când începea jocu, fecioru striga: ”-Hăi, hai la joc!”. Dacă nu vroiam să joc cu el ziceam: ”-Nu mă duc că-s t'emată!”. Apoi lua pă alta. M-o t'emat bugăţ la joc şi n-am vrut să mă duc că nu mi-o plăcut cu cine joc apoi ziceam că-s t'emată. Apoi d'e nu mă lua nime la joc, mă vedea că stau. Apoi zicea: ”-D-apoi celălalt?” ”-P-acela poate”. Da mă feream şi mérém cu altu. Cam la 16 ani am intrat în joc. Nu prea veneau aproape să t'e cheme, numa t'e strâga. Viné unu din Plopt'iş şi striga: Joacă lele cinăşuţ Ori nu joci cu-a tău drăguţ! Dragu mi-i cu cine joc Că mninoase-a busuioc Şi gura a ...........de porc. Pă cel deal îndelungat 45. Cântec satiric Pă cel deal îndelungat, îndelungat, Mere domnu’ Mălai Cald, Mălai Cald, Mălai Cald, Mere domnu’ Mălai Cald! Şi cu doamna Mămăligă, Mămăligă, Amândoi înt’o tiligă, înt’o tiligă, Amândoi înt’o tiligă! Şi cuţâtu-i urmărè, îi urmărè, Şi cuţâtu-i urmărè, îi urmărè, îi urmărè Şi la Mălai îi zâcè: - Toarnă Mălai, nu te duce, nu te duce, Că te-oi scălda-n lapte dulce, lapte dulce, lapte dulce, Că te-oi scălda-n lapte dulce! Şi te-oi unje cu smântână, cu smântână Şi te-oi pune la d’înimă, la d’înimă, la d’înimă Şi te-oi pune la d’înimă! De la Vasile Horincar, 65 ani, Orţâţa, 2011 141 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Colo-n dealu, păstă dealu 46. Colindă Colo-n dealu, păstă dealu, Vârşonel, tânerel, Colo-n dealu, păstă dealu, Este-on măş de păcurar Cu fluieru de d’alţar, Când cu fluieru’ zâce Tăte oile vine, Num-o oaie bucălaie Sta-n jerunţ’ şi să ruga Să vie primăvara Cu frunza şi cu iarba, Să mănânce mieluca, Să să-ngreşe băluca. De la Vasile Hodor, 66 ani, Orţâţa, Maramureş, 2012 Mulţămnitură la colindă: 47. Păsărica plugului, Zboară-n vârvu’ nucului, Tăt cântând şi ciriptind, Frumos gazdă, mulţămnim. Dumnezău, gazdă, te ţâie Şi pă fii şi pă soţâie, Dumnezău, gazdă-ţ’ crească pruncii Şi-ţ’ înmulţască juncii. Câte ptietre pă părău Atătea stoguri de grău. Câte ptietre ptietrişoare, Nu te supărai că şt'iei că strigă-n glumă. Sara să găta jocu. Fetele nu pre stăteau târzâu, până pă la 8 sara, nu mai mult. Fata Pădurii şi Omu Nopţii O fo on băiat care-o mers acasă noaptea, la mnezu nopţî, din sat. Şi cum o mers o văzut pă Fata Pădurii despletită şi cu rochie albă pă ié. Nu era voie să zici nimnică dacă o vedeai. * Şi băiatu nost o văzut tri femei aici aproape de casă, tri femei stând ciopor. I-am fo spusă: Vezi să nu zici nimic! Da el o zâs “Bună sara!” şi apoi şi-o adus aminte şi n-o dat rând făcând cruci. După ce-am venit cu bărbatu-mio aicia, am auzât nuntă. Într-o sâmbătă s-o auzât aici cătă Pleşcuţă nuntă, t'iot'ind, cară mărgând, steag, tot feliu s-o auzât. Vecina asta, vară-mea, o vrut să margă să vadă mnireasa. Apoi s-o gătat, o trecut, o fo numa aşă orice... * Încă am venit o dată cu bărbatu-mio tot p-acolo pă unde o văzut acela mnireasa. Am vinit la mniază noaptea d'in sat de-acolo, am vin'it pă cărare şi cum viném noi povestind, auzâm on câine negru lătrând şi o tăt trecut pă lângă noi şi nu l-am mai văzut. Şi acela n-o fo curat. Dacă faci cruce, dispare. * Io şi de Omu Nopţî am auzât când eram mnică. Am avut on frate mai mare cu care am mărs în pădure la Plopt'iş, ne-am dus după lemne şi ne-o apucat noaptea. Şî pă când să ne apropt'iem de râu, era o stână da n-o fo nicio oaie, să auzău clopot'e cum că ar fi stână şi on om mare cu o botă lungă o trecut râú. Frate-meu nu mi-o spus până ce am ajus acasă că acela o fo Omu Nopţî. * Mai demult îi purta pă oameni un duh. Şi pă bărbatu-mio mi l-o purtat. O umblat d'e t'emători, când o fo tânăr. O mărs în Berinţa să cheme la nuntă. Şî i-o apucat noaptea. Acolo i-o purtat. Ajunjéu la ieşire şi nu mai putéu méré, iară să-nturnau înapoi şi s-o culcat lângă orice ovăs şi avé bluză d'e silon (poliamidă) şi până s-o făcut zuă ei n-o putut veni de-acolo. 142 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Metehău La frate-meu i-o pus babă. La Bobotează să pune babă şi la Anu Nou moş pentru fete. I-o pus babă acolo pă cot'eţă, n-o dat repede de ié. O făcut-o din cârpe cu două bote aşă ca două mâini. Şi i-o scris şi-o poezie. La fete le puné şi moş din paie, le învârté pă botă şi îi puné pt'icioare. Babă; foto: Felician Săteanu Atătea vaci mulgătoare, Câte paie pă casă, Atătea bancnote pă masă. Sus, în-naltul cerului 48. Colindă Sus, în-naltul cerului, Împrejurul soarelui, Este-un pom mândru- nflorit, Cu petale de-aurit. Sub pom şade Dumnezeu, Judecând la robu’ Său: Ştii tu, Adame, ce Ţ-am spus Când în rai Io te-am adus Că din toţi pomii să mănânci, De unul să nu te-atingi, Dar tu nu M-ai ascultat Şi din pom tu ai mâncat. Păntru tine, Moş Adame, Mi-au bătut piroane-n palme, În palme şi în călcâie, Mila Domnului să fie! De la Ioan Pop, 72 ani, Corni, 2013 Colindatul Umblam şi învăţam colinde, cum să începé postu. Cam 10-12 copii umblam, fete şi băieţi. Colindam ”O, ce veste minunată!”, ”Tri crai de la Răsărit”. Mai era o colindă ”Mare veste în ţară este”: Mare veste în ţară este Că s-a născut Domnul nost, 143 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Colo-n deal, pă după deal 49. Colindă Colo-n deal, pă după deal, Tânerel, vârşonel, Colo-n deal, pă după deal, Este-un moş de păcurar, Cu fluieru’ de arţar. El din fluier tăt zâce Oile tăte-ntorce, Numa’ una bucălaie Sta-n jerunţ şi să ruga Şi vie primăvara Cu frunza şi cu iarba Şi-şi crească ie mnieluţa. De la Veronica Pop, 66 ani, Corni, 2013 Bate vântu’ pân’ telincă 50. Colindă Bate vântu’ pân telincă, Florile dalbe de măr, Bate vântu’ pân telincă, Gazda-i bun de-a da pălincă, Îndulcită, ptipărată, Două pahare deodată. Bate vântu’ pân tărnaţ, Gazda-i bun de-a da cărnaţ’, Domnul nost Iisus Cristos Ce lumea din iad o scos. Întrebă şi Ionu Sântionu: - Da jud'ieţu când va fi? - Judeţu atuncia a fi Când soarele n-a răsări, Câmpu verde n-a-nverzî, Fraţi cu fraţi nu s-or iubi, Nici pruncii cu părinţî, Nici fetele cu maicile. Şi-or méré la judecată Viii cu cei morţi deodată. Acolo ce-or ştii zâce Domnii şi-mpăraţii or plânje Pă cei drepţi i-or ridica, Ridica-i-or ca-ntr-on nor La binele tuturor; Pe cei strâmbi i-or încuia, Încuia-i-or ca-ntr-o piatră, Binele să nu-l mai vadă. Tata meu o fo diac la biserică şi colinda o colindă: Sus în vârvu muntelui Sunt vo 3 turme de oi Şi vo 8 păcurăroi. Şapte ce erau mai mari Să ţinéu veri primari. Unu tinerel şi străinel Tot îl mână şi-l adună Du-te-ntoarce oile. Până oile-ntorcea, Judecata îi făcea: Din puşcă împuşca-l-om, Capu iute tăié-l-om. Din puşcă nu mă-mpuşcaţi, Capu iute mi-l tăiaţi Şi pe mine mă-ngropaţi În strunguţa oilor, În cercuţu mieilor. Fluieraşu, dragu meu, Puneţi-l la capu meu Vântu când a sufla, Fluieraşu a cânta, Oile cele bălăi Plânje-m-or umblând pă văi; Oile cele cornute M-or plânje umblând pă munte. 144 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Mulţumită la colindă: Ziceam când intram în casă: ”Slobod îi a colinda?” Colindam şi gazdele ziceau: ”Haidaţi în casă!” Noi când ieşeam din casă ziceam: Câte aştii la tăietori, Atâţia copt'ii pă cupt'iori. Câte pene pă cocoş, Atâţia copii burduhoşi. Câte şindrili pă casă, Atâtea băncute pă masă. Câte aştii la tăietori, Atâtea fete la feciori. Numa unde îndrăzneam ziceam. Apoi gazdele ne răspundeau: ”Să creşteţi mari! S-aveţi noroc!”. Colindam afară la fereastră şi să auză în tot satu. Primeam pupt'i, care era mai gazdă făcé pomene mai mărişoare, apoi nu le puteam duce, le lăsam la o casă când ni se umplea straiţa. Le număram să ştim câte lăsăm. Mérém în ceie zî după ele. După Revoluţie s-o dat bani. Pupt'ii îi puném la uscat şi îi mâncam cu lapte fiert şi îi d'emnicam în lapte şi apoi îi mâncam. Copt'iii, care umblau cu corinda d'e noapte, umblau până pă la 4 – 5 dimineaţa, până nu mai puteau. Începeam din cela capăt de sat, de la o casă.1 Cine ne-a da brânzişoară, Crească-i turma mărişoară. De la Veronica Cuc, 66 ani, Corni, 2013 De tri luni de când vinimu 51. Colindă De tri luni de când vinimu, Florile dalbe, De tri luni de când vinimu, N-auzâm cocoşi cântându, Nici feciorii verşuindu, Verşuind câte-o cântare De l-aiesta praznic mare. Gazdă, găzdoaie de casă, Nu hi pă noi mânioasă Pân’ ce ţ-am vinit la casă, C-am vinit c-am auzâtu Că S-o născut Fiul Sfânt Oareunde pă pământ, La râu’ lui Iordan Unde boteză Ioan Mândru nume ce I-o pus, Iisus Hristos cel de Sus, Mândru nume ce I-o dat, Iisus Hristos Împărat De la Ioan Pop, 72 ani şi Veronica Cuc, 66 ani, Corni, 2013 1 Performer Dan Anastasia, 73 ani, Cetăţele, 2015 145