memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) tată Plângu-mi cu lacrămi de piatră. De la Ana Domuţă, 84 ani Culeg.: prof. Maria Beşe, născ. Domuţă Colecţia ŞTEFAN ANDREICA ”Viflaiemul” tradiţional din Vişeu de Sus Personajele: Colecţia NICOLAE POP (DINU) Bună sara de Crăciun 20. - Bună sara de Crăciun, Îs trimis ca vestitor De a nost Mântuitor Dacă dumneavoastă binevoiţi Colinda noastă s-o primiţi. Gazdă bună, te-ntrebăm, Slobod îi să colindăm? - Slobod! - Haidaţi mă, că-i slobod! Asta-i sara de Crăciun Şi Maria-i tăt pă drum Umblă-n sus şi umblă-n jos Ca să-L nască pe Hristos. Grup de colindători din Lăpuş, 2014 Vestitorul 1. Vestitorul; 2. Irod; 3. Ostaşul 1; 4. Ostaşul 2; Craii de la Răsărit: 5. Craiul Roşu; 6. Craiul Verde; 7. Craiul Negru; Păstorii: 8. Păstorul 1; 9. Păstorul 2; 10. Moşul Schiridon; 11. Iosif; 12. Maria; 13. Îngerul; 14. Moartea; 15. Jâdul; 16. Dracul. Onoraţi boieri de casă Sunt trimis persoană aleasă, Sunt trimis ca vestitor De l-al meu poruncitor. Dacă vreţi, binevoiţi Ceata noastră s-o primiţi Să facem o pomenire Despre a lui Hristos venire. Primiţi sau nu? Colindă Multă mărime Într-o nălţime Tatălui, Tatălui Dumnezeu Sfântu 120 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Bună sara Moş Crăciun 21. Viflaim; foto: Felician Săteanu Cerul şi pământul Omului, omului Mare minune Astăzi în lume S-a lucrat, s-a lucrat Căci Fiul Iisus Şi-al Celui de sus S-a-ntrupat, s-a-ntrupat Din Preacurata Vergură Maica Maria, Maria În Viflaiemul Care-i Edenul Descuiaţi, descuiaţi Să se curăţească, Firea omenească Din tineri, din tineri Lui Iisus Sfântu Cerul şi pământul S-a-nchinat, s-a-nchinat Maria (către Iosif) O, mirele meu preadulce, Încotro ne vom mai duce? Că sfinţi profeţi din profeţie Azi mi se-mplineşte mie Vrând să-L nasc eu pe Hristos Prunc Mântuitorul nost. - Bună sara Moş Crăciun Zise Maria acum - Nu mă laşi în patul tău? Ca să-L nasc pe Fiul meu? - În pat nu te pot lăsa Că n-am unde m-aşeza. Du-te-n grajdul vitelor Şi te-aşază-n ieslea lor. Că vitele n-au ce-ţi face Te lasă să naşti în pace. Dar Maria nu ştia Că în grajd şi cai erau Caii-ncep a tropoti, Durerea i-a mai mărit. - Fir-aţi voi cai blestemaţi, În lume să n-aveţi saţ. Numa-n zâua de Ispas Şi-atuncia numa un ceas. Da Maria nu ştia Durerea i-o alina, Fir-aţi alduiţi de mine De mine p-acest pământ Şi de Dumnezău cel Sfânt. Grup de colindători din Lăpuş, 2014 Colo sus la răsărit 22. Colo sus la răsărit Este-un măr mândru- nflorit 121 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Bis Pă din sus mere făcea Bis Pă din jos le culejea Bis Două fete feciorele Bis Tăt mere maica la ele. Fete, fete, feciorele, Bis Cât aţi umblat pă pământ? - N-aţi văzut pă Domnul Sfânt? -Ba noi doară L-am văzut Bis Bine nu L-am cunoscut Bis L-am văzut pă la Pillat Răstignit pe-un lemn de brad Bis Răstignit pă răstignire Pentru a noastă mântuire. - Amu de colindat i-am colindat Nu i-om ura să aibă An Nou bun? - Ba haida, să urăm! Grup de colindători din Lăpuş, 2014 Iosif (către Maria) O, iubita mea mireasă Din Izdrail fiică aleasă, Blem p-acesta făgădău Să ne fie cât de rău Ş-acolo ne vom ruga Ş-apoi cred că ne-or lăsa. Iosif (către Vestitor) Onoraţi boieri de cinste De-ar fi lucru cu putinţă Eu mă rog cu umilinţă Să ne dai şi să ne laşi Să facem un mic sălaş Neputând intra-n oraş Noaptea s-a apropiat Porţile s-au încuiat Coborând din deal în vale Străbătând o lungă cale Prin omăt, prin ger şi frig Numa oloeac de n-am perit. Vestitorul Puteţi merge unde-ţi vrea C-aici nu veţi rămânea. 23. - Gazdă bună te-ntrebăm Slobod îi să te urăm? - Slobod! Bună sara gazdă aleasă, Sper că ne primiţi în casă, Să ne dăm pă lângă sobă, Să mai stăm puţin de vorbă, C-aşa-i în sara asta, Să urăm la toată casa. Şi de n-o fi cu bănat Să stârpim câinii din sat Şi femeile din sat. Să ne asculte la urat. Grup de colindători din Lăpuş, 2014 Maria Iosif O, mirele meu preadulce, Încotro ne vom mai duce? Blem să ne mai rugăm o dată Că mi-i vremea apropiată. Ştii ce? Mai mă rog, barem să-ţi fie Milă de-a mea soţie, Marie, Ea în casă să rămâie, Eu oi rămâne şi p-afară Până a-nturna Dumnezeu ziua iară. 122 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Vestitorul Maria Colindă Ei, tu cu a ta rugare Îmi faci numai supărare Barem cât vă veţi ruga Sălaş nu veţi căpăta Puteţi merge unde-ţi vrea Că aici nu veţi rămânea. Blem, iubitul meu mire, Că aici n-avem sălăşluire Blem către cea poiată La boi şi la singurătate Acolo ne vom ruga Ş-apoi cred că ne-or lăsa. Mare minune Astăzi în lume S-a lucrat, s-a lucrat Căci Fiul Iisus Şi-al Celui de sus S-a-ntrupat, s-a-ntrupat Din Preacurata Vergură Maica Maria, Maria În Viflaiemul Care-i Edenul Descuiaţi, descuiaţi Să se curăţească Firea omenească Din tineri, din tineri Lui Iisus Sfântu Cerul şi pământu S-a-nchinat, s-a-nchinat Colecţia BOGDAN CODRE Tri păcurărei (Mioriţa) 24. - baladă păstorească - Tri păcurărei, Trei turme de oi, S-o suit la munte, Ş-aducă mai multe, Ş-acolo văzură Fată de maior C-on galben taior. Voi de i-ţ lua Noi v-om împuşca În staor de oi Unde-i joc de miei Lancea mea ce dulce Mi-o puneţi de cruce, Fluierul cel drag Mi-l puneţ de steag. De la Elvira Menţiu, 73 ani, Odeşti, 2012 Moşul Brrruuuu, Oare ce-am auzit ca prin somn Nu ştiu dacă-s treaz ori dorm. 123 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Tri cocoşi negri-o cântat 25. Colindă Tri cocoşi negri-o cântat, Zori de zi s-o revărsat, Injerii când s-o sculat Pă obraz că s-o spălat Lui Dumnezeu s-o rugat Da’ voi, sfinţ’, cui vă rugaţ’? Că pe Fiul Sfânt L-o prins Şi L-o prins şi L-o legat, Fiere i-o dat de mâncat Şi oţăt nestrecurat, Doamne, bine L-o-adăpat, Cu suliţa L-o străpuns, Sânjile pă stâlp I-o curs Pă unde cuie-şi bătè Sânjile mi-L năpădè, Luna s-o-mbrăcat în sânje, Soarile-o-nceput a plânje. Maica Sfântă-o cuvântat: Nu trebe sânje vărsat, Că-i sânje nevinovat, Io-am putere-a răsăpti, Da’ mi-i milă de prunci mici Că rămân fără părinţ’, Da’ mi-i milă de iosag, Că rămâne-n pustuşag. De la Menţiu Elvira, 73 ani, Odeşti, 2012 Păstorul 1 Blemaţi păstori către zare Către cea lumină mare Unde se-aud nu ştiu ce Doar frumoase cântece. Păstorul 2 Scoală, Schiridoane, scoală Pune mămăliga-n oală Fă-ne ceva de mâncat Că de somn te-ai şi umflat. Păstorul 1 Ce să fie ca de sus Precum Soarele mi-a spus Că bătrânul Schiridon Nu se satură de somn Şi ca pruncul mititel Doarme bine ca ş-un miel. Păstorul 2 Scoală, scoală Schiridon Că doar te-ai umflat de somn Că soarele sus străluceşte Şi pe pântece-ţi soseşte. Moşul Brrruuuu, Da ce-ţi umbla ca nişte strigoi Ca lupii noaptea printre oi Poartă-vă ceva păcate Ori alte duhuri necurate?! Daţi-mi mie bună pace Să dorm până când îmi place Că şi voi aţi dormit cu tihneală Până o fost moşu cu oile-n porneală. 124 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Păstorul 1 Câte au fost toate s-au trecut Da să vă spun şi eu ce-am văzut De către miazăzi o zare Din cer o lumină mare Păstorii noştri fluierau, Oile se bucurau, Îngerii cântau. Îngerul (cântă) Nu vă temeţi voi păstori Eu vi-s înger păzitor Din ceruri scoborâtor Bună veste vestitor. Colindă Sfânta Vergură s-a dus În poiată cu Iisus, Fiul Tatălui de sus, Născân-n iesle L-au pus. El era răscumpărător Ş-al lumii mântuitor Ş-al vieţii-ndreptător Bună veste vestitor. Şi pruncul cel minunat Mesia Iisus chemat Şi-n peşteră L-au aflat Pe cerescul împărat. Păstorul 2 Auzit-aţi voi păstori De-al lumii Mântuitor? Că s-a născut Domnul Hristos În peştera cea de jos. Moşul Brrrruuuu, Oare ce-am auzit ca prin vis? Ochii acum mi s-au deschis, Am auzit c-au venit mari păstori L-al lumii Mântuitor. Colo-n freamătul mulţimii 26. Colindă Colo-n freamătul mulţimii Ca să-nscrie ei s-au dus, Iat-o, alergând Fecioara Ca să-L nască pe Iisus. Ea bătând din poartă-n poartă, Întrebă neobosit Cine-o va primi în casă, Dar o casă n-au găsit. Vine seara şi-nnoptează, Toţi se-ntorc spre casă- acum, Dar Fecioara şi cu Iosif Tot mai merg străini pe drum. Când în marginea cetăţii, Ei ajunseră-n sfârşit, Şi găsi-un sărac cu milă Şi-ntr-un staul I-a primit. Astfel a născut Fecioara Fiul cel venit de Sus Şi atunci în câmp şi-n noapte Îngeri la păstori s-au dus. Şi atunci despre Mesia, Care-n iesle S-a născut, El e Domnul şi profeţii Mai ’ nainte L-au vestit. Ei s-au dus şi se-nchinară Pruncului dumnezeiesc, Azi şi inimile noastre I se-nchină şi-L slăvesc. De la Elvira Menţiu, 73 ani, Odeşti, 2012 125 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Azi Sionul saltă 27. Colindă Azi Sionul saltă Pentru toţi odată, Înfloresc frumos, Împărţăsc miros Înfloresc frumos, Împărţăsc miros Crai străini s-adună, Toţi purtând cunună, Pe Iisus găsind, Daruri împărţind. Prunc în scutecele, Încântat de stele, De îngeri mărit De păstori cinstit. Maica fericită Stă de Prunc lipită Şi-I dă în trebut Câte un sărut. O, minune mare, Sus şi jos cântare, Îngeri sus în zbor, Jos, păstori în cor. Mărire-n-nălţime, Mărire-n josime, Pace pe pământ, Cu Duhul cel Sfânt. De la Elvira Menţiu, 72 ani şi Dorel Chiş, 37 ani, Odeşti, 2011 Lăsăm somnu-n pripa mare Să ne sculăm la-nchinare Turma ne rămâie-ntreagă Daţi, ca alţi să nu ne-ntreacă. Păstorul 1 Eu aş zice să m-ascultaţi Şi pe mine, păstori fraţi Dacă mergem la-nchinare Să ducem şi ceva dar mare. Eu ca alta n-am ce-i duce Decât caş şi urdă dulce. Moşul Nici în oală, nici în poală Iată, mi-i briftaşca goală Ce i-om duce lui Hristos? Mieluşelul iest frumos? Păstorul 1 Eu dar mare duce-I-aş Da n-am num-on mic caş Şi I-oi tra din fluieraş. Moşul Daru-i mic, Domnu primeşte, Dumnezău îl preamăreşte, (Către Jâd – crâşmarul) Măi crâşmari, măi fagadari, Dă-mi palincă de-un griţari O (...) ş-un pahar cu zin Să-mi fac voia pe deplin Că tocana cea cu brânză Rău îmi stă, cute, la rânză. Jâdul O, săracu Moş-Balmoşu Ce-ar mânca şi fript cocoşu! 126 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Păstorul 2 Eu sufletu-n dar mi l-aş da Dar n-am numa-on mic caş Şi I-oi tra din fluieraş. Colindă Mulţămnitura la colinda „Azi Sionul saltă” 28. Colindă Cântăm cu înger mărime Celui dintr-o înălţime Cântaţi, lăudaţi şi vă bucuraţi Astăzi s-a născut Mesia Din Preacurata Maria Cântaţi, lăudaţi şi vă bucuraţi S-a născut într-o poiată, Într-o poiată desfăşată Cântaţi, lăudaţi şi vă bucuraţi Iisus este pus în iesle Firea toată se-ngrozeşte Cântaţi, lăudaţi şi vă bucuraţi Eva mare voie are C-a scăpat din blestemare Cântaţi, lăudaţi şi vă bucuraţi Noi păstori ne bucurăm Că-n Viflaiem astăzi avem Cântaţi, lăudaţi şi vă bucuraţi. Trei crai de la Răsărit Cu steaua-au călătorit Steaua i-au povăţuit Şi-n Viflaiem au venit Şi-n peşteră L-au aflat Pe cerescul împărat, Un Dumnezeu întrupat Căruia I s-au închinat Vestierul s-a deschis Daruri despre el au zis Aur, smirnă şi tămâie Ca la o mare-mpărăţie. Slăvit să fie Domnul de sus, Acest praznic l-am ajuns, S-auzim colindători Pe la sfinte sărbători, S-auzim cocoşi cântând, Stea şi magi călătorind Şi popii slujbe făcând, Fete cu feciori jucând. Praznicu’ ne-ar fi frumos, Dar nici un om nu-i voios, Că-n lume-i mare nevoie, De vreo câţiva ani, războaie. Noi mulţămim la cei din casă, În colţişorul cel de masă Au stat şi ne-au ascultat Până noi le-am colindat. Să trăiasc-un trai uşor, Cu toată familia lor, Să nu aibă-nstrăinaţ’ Să trăiască supăraţ’. Pune, Doamne, pă răzoare Tot un fluture ş-o floare Şi-n straiţă la săraci, Tot un măr şi doi colaci. Şi nouă pentru colindă Să ne scoată gazda-n tindă Viderea cu colăcei Ca şi-n Cana Galilei. Noi nu umblăm după Craiul Roşu Eu aceea am priceput, Că Mesia s-a născut. colaci, Nu umblăm că suntem săraci, Da’ noi ştim că din bătrâni 127 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Aşa-i legea la români, Să umblăm, să colindăm, Pe Iisus să-L lăudăm. Să se bucure tot latu’ Că S-a născut Împărat’ Şi ne-aduce fericire, Pace şi bunăvoire. De la Dorel Chiş, 36 ani, Odeşti, 2010 Coborât-o, coborât 29. Craiul Verde Şi eu aceia am priceput Că Mesia s-a născut C-aşa mi s-arată pesemne Că s-a născut în astă vreme. Craiul Negru Steaua minunată ne spune Că s-a născut un nou crai în lume Şi la-nchinarea Mesiei Stau şi eu de o soţie. Vestitorul (către Irod) Colindă Coborât-o, coborât, Coborât-o, coborât, Domnul Hristos pe pământ, Coborât-o-ntre creştini Să nu-i lese la păgâni Şi S-o pus cu-ai Săi la masă Să spuie predici frumoasă Şi Iuda L-o sărutat, Prinsu-L-o şi L-o legat Şi L-o trimes la Pilat Şi Pilat L-o întrebat: - Eşti Hristos adevărat, Ori vrei să fii împărat ? - Io-mpărat nu voi fi vouă, Ci voi lăsa-o leje nouă, Cine-n Hristos nu va crede, Lejea şi o-ar putea ptierde. O, Fiul lui Dumnezeu, Multe-ai suferit şi greu, Pentru-a lumii-ntregi păcate Irod Înălţate împărate Au sosit domni străini de departe Şi eu ştiu că-n ţara ta Domni străini n-au ce căta Vin să-ţi spun cu bucurie De o mare împărăţie Al cărui mare împărat Astăzi lumii s-ar fi dat Ş-alergând, îţi dau de ştire Să te-ngrijeşti de domnie Nu cumva să fii ţâpat De nou-născutul Împărat. Pe mine mă cuprinde o mare mirare De-această cuvântare Ce crai? De unde vin? Ce caută şi pe cine Fără a-şi lua voie de la mine? Ştiind că mai mare împărat pe pământu ăsta nu este altul, decât eu. Mergi ca dinainte să vină cei din ţări străine! Ai fost judecat la moarte. De la Elvira Menţiu, 72 ani şi Dorel Chiş, 37 ani, Odeşti, 2011 Vestitorul (către Crai) Filosofi, împăratul vă pofteşte, Împăratul vă porunceşte. 128 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Craiul Roşu La porunca dată Ca sluga cea mai plecată Noi, Iroade, ne pricepem De la Răsărit purcedem Unde steaua minunată Dinspre miazăzi s-arată. Craiul Verde Eu Crai Verde vin din Macedonia Cu steaua ce m-a-ndemnat La nou-născutul împărat. S-a născut cu-adevărat Unde steaua m-a-ndemnat. S-a născut cu-adevărat. Craiul Negru Eu, Crai Negru, încă am parte Din Arabia de departe Să mă-nchin Celui de sus Unde steaua m-a adus, Să mă-nchin Celui de sus. Irod (către Crai) Mergeţi doar de-mi ispitiţi Pentru Pruncul, cu de-adins Şi de-o fi ca să-L aflaţi Mie de ştire să-mi daţi Să mă rog şi să mă-nchin Lui cu onoare pe deplin. Mergeţi doar de mi-L aflaţi, Domnilor preaonoraţi. (Monolog) Eu, Irod, să mă rog Unui prunc pribeag de foc? Voi găti o scăldătoare de sânge În care să moară toţi pruncii Născuţi în Iudeea de curând. Craiul Roşu Aur fie, onoare ţie. Cela ce ai săturat 30. (mulţumire cântată la pomana celui adormit) Cela ce ai săturat, Cela ce ai săturat Făcând lucru minunat Pe popoară în pustie, Preacucernice Mesie. Cu cinci pâini şi cu doi peşti, Multă mulţime hrăneşti, Mulţime nemăsurată, De se miră lumea toată. Numai de bărbaţi cinci mii, Fără de mame şi copii, Însuşi, Doamne-această casă, Unde suntem noi la masă, Fii bun, Doamne şi-o sfinţeşte, Pâinea gazdei o- nmulţeşte, Iar pe cel repausat, Dintr-a sa casă plecat, Fii bun, Doamne şi-l primeşte Şi cu drepţii-l odihneşte. De la Elvira Menţiu, 72 ani şi Dorel Chiş, 37 ani, Odeşti, 2011 129 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Sus în poarta raiului 31. Colindă Sus în poarta raiului, Ziurel de zi Şade Maica Domnului Şi din grai Îl mângâia Pe Fiul care-L grăia, Ci uită-te Maică-n jos Pe pământul păcătos Să vezi fauri făurind Mie piroane făcând Şi te uită Maică-n sus Cum trei meşteri mari s-au dus, Un lemn mare doborând, Şi Mie Cruce făcând. Trebuie s-o suferim Ca lumea s-o mântuim. De la Elvira Elvira, 73 ani, Odeşti, 2012 Sus pe muntele-nverzit 32. Colindă Sus pe muntele-nverzit, Sus pe muntele-nverzit Ş-a măslinilor numit, Stă Ioan Botezătoru’ Cu Iisus Mântuitoru’ Lângă Dânsu’ zis-a Lui Viflaim; foto: Felician Săteanu Craiul Verde Iar onoarea cea mai mică De la mine vrednică. Craiul Negru De la mine tămâie. Îngerul (către Iosif) Iosife, ia-ţi pruncul în braţe Că-ncearcă Irod să-l piardă Pe Fiul şi pe a sa Maică Du-i în Egiptul de departe. Iar voi, cei trei crai filosofi Care aţi fost la închinarea lui Hristos Cale pe la Irod nu veţi abate Vă veţi întoarce pe de altă parte. Craiul Roşu Ne vom întoarce pe de altă parte Cale pe la Irod nu vom abate Precum Îngerul ne-a zis, Cel de Domn trimis în vis, Să rămână făr folos Acel Irod mincinos. 130 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Vestitorul (către Irod) Înălţate împărate Craii cei trei de departe Fost-au de s-au închinat La nou-născutul împărat. Irod (către Vestitor) Mergi vesteşte a mea poruncă Peste Iudeea s-ajungă Ca toţi popii şi leviţii, Cărturari şi cei mai mari, Toţi să-mi steie la un sfat, C-am o treabă de-ntrebat. Iar voi, popi, leviţi şi-ntelepţi Ce vă spun sfintele cărţi? Daţi-mi mie bunul vostru sfat De nou-născutul Împărat. Craiul Roşu În Viflaiem, în Iudeea Se va naşte Mesia. Craiul Verde Eu am citit ce-i scris în carte Că Mesia nu-i departe. Fii bun Doamne, să ne spui Ce-ntâmplări veţi da de ştire Despre-a lumii mântuire? Dragii mei, vor fi războaie Om cu om să se despoaie, Neam cu neam ca să se bată, Nu va fi sfârşitu-ndată. Atunci sfârşitu’ va fi Când soare n-a răsări, Fraţi cu fraţi nu s-or iubi, Nici pruncii cu părinţii. Să fiţi gazde veseloşi C-am ajuns Botez frumos Şi Botezul lui Hristos. De la Florin Menţiu, 38 ani, Odeşti, 2012 Cine vine, cine? 33. Colindă Irod Vestitorul Tu-n Viflaiem nu şezi aproape Ce te legi de le ştii toate? Din scrisori n-ai priceput De-mpăratul nou născut. Să am voia cuvântului Înaintea împăratului Să mă rog cu dreptate Că-n Viflaiem în cetate S-a născut nou împărat, Domnul nostru Iisus chemat. Cine vine, cine, Trei umbre străine Şi ne cer sălaş Pentr-un copilaş. Nu-i loc de sălaş, Numa-n stăuraş, Între vaci şi oi, Pe păiţe moi. Albul scutecel Tremură pe El, Fiu micuţ la sân Tremură pe fân. Tânăra Fecioară Dulce-L înfăşoară-n Scutecel de in 131 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Cu miros de crin, Scutecel de zori Cu miros de flori. Aşternut micuţ Cojocel călduţ, Domnul copilaş Vine-n stăuraş Printre miei şi oi Vine printre noi. De la Elvira Menţiu, 73 ani, Odeşti, 2012 Din Maria S-a născut 34. Colindă Din Maria S-a născut Domnul Hristos pe pământ, Lui Iuda i-o fost urât, Lui Iuda i-o fost urât. Iuda, iubitor de bani, L-o vândut l-ai Lui duşmani Cu treizeci şi cinci de bani. Când banii-n mână i-o pus Pă Domnul Hristos L-o dus Pă dealu’ Golgotii-n sus, Cu suliţa L-o străpuns. Injerii-o-nceput a plânje Că să varsă-atâta sânje Şi stelele încă toate, Nu I-o fost vremea de moarte. De la Elvira Menţiu, 73 ani, Odeşti, 2012 Irod Ostaşii Irod Ostaşul 1 Irod Ostaşul 2 Pentru ce mi-ai spus tu asta mie… Asta nu ţ-o iert eu ţie, Mergi că-n sângele tău mă spăl Şi cu tine altu nu mă mai înşel Că şi craii de la Răsărit Încă m-au batjocorit Pe la mine n-au venit Precum eu le-am poruncit. Că eu îs Irod împărat, Pe cal când am încălecat, În Viflaiem când am intrat, Cu piciorul când am dat, Pământul s-a cutremurat, Glasul meu unde s-aude, Pasărea-n nor se ascunde. Am să le arăt iudeilor Cine-i împăratul lor. (Către ofiţeri) Ofiţeri! La poruncă prea-nălţate împărate! Ce veşti de bine sau de rău Pot să aflu, ca Irod, de la voi? Vin străini, călăuzi De printre oameni străini. Pe ce şi cum, de unde vin? Călări pe cai, Filosofi şi crai, Vin din partea Răsăritului, Merg în Ţara Nazaretului 132 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Irod Ostaşul 1 Ostaşul 2 Ostaşul 1 Ostaşul 2 Să se-nchine lui Hristos Ce se numeşte Mesia. Săbiile-n mână luaţi Şi-n Viflaiem să intraţi Pruncii de la doi ani în jos Daţi să-i tăiaţi, pe Hristos să mi-l aflaţi Sângele atât să crească Peste cap să vă stropească. Blem viteazul meu fârtate În Viflaiem în cetate Să facem mare nevoie Dracului bine-joc pe voie. Bine să jurăm fârtate Pe cea mai sfântă dreptate Câţi prunci în Viflaiem Toţi în săbii să-i tăiem. Jur aici p-a mea săbie Nici un prunc să nu rămâie. Vestite Irod împărat Eu porunc-am ascultat Şase mii prunci am tăiat. Vestite Irod împărat Şi eu porunca-am ascultat Opt mii de prunci am tăiat Ş-acolo s-aud vaiete şi ţipete crude Ş-o scălduşă sângeroasă Eu ţi-aş spune, dar mi-e groază. Mulţămitură la colindă 35. Mulţamu-I lui Dumnezău C-am ajuns Naşterea Fiului Său, Cu-ale nostre guri veseloasă Vestim praznici luminoasă, Vestim c-astăz’ S-a născut Iisus Hristos, lumii, De mare folos. Dar, Hristos, după cum ştim S-a născut în Viflaim, Precum steaua ce-a vestit Acest lucru preamărit. Iar Irod fiind împărat, Când de vestea ast’ a dat Foarte rău s-a supărat Şi nici nu s-a odihnit Până ce şi-a plănuit Să omoare prunci micuţi Care de doi ani nu-s trecuţi. Dar toată osteneala lui N-a ajuns la nimic, Căci Tatăl din cer A avut grijă de el Ş-a trimis un înger sfânt Jos, lui Iosif pe pământ Şi lui Iosif îi zicea: - Ia-ţi fiul şi soţia. Mulţumim că ne-aţ’ primit, De la mare pân’ la mic, Vă rog să fiţ’ iertători C-avem prea mari sărbători. Şi fugi în Egipt. Dar de-atunci şi pân- acum, Nici nu pot să vă mai spun, Câte rele, câte bune 133 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) S-au mai petrecut prin lume, Căci de două mii de ani, Mulţi la mulţi am fost duşmani, Însă ca românu’, N-a fost nici unu’. Pă român care de care ‘L înjuga mai tare, Îi ţâpa cotă-n spate mai mare. În jur dacă ne uităm Pă masă încă vedem Colaci mândri şi prinoasă, Gătite-s pă sama nostră, Tăte-s mândre şi gătite Şi la masă-mpodobite, D’ aste’ trebuie plătite, Noi cu ce să le plătim, Că bani nu mai folosâm, Pântru ele mulţumim Întâie lui Dumnezău, A doua, Fiului Său, A treia cui le-o gătat Şi pă noi ne-o aşteptat. Ş-acum, frate, zic aşa: Cine Vivat n-a strâga, Nici n-a bé, nici n-a mânca! Vivat ! Trăiască gazdile căsî! (Strigau tăţ’ feciorii.) De la Dorel Chiş, 38 ani, Odeşti, 2012 Când cina Hristos la masă 36. Colindă Când cina Hristos la masă, Florile dalbe Când cina Hristos la masă, Jidodii pă su’ fereastră. Dac-o gătat de cinatu, Pă Hristos L-o şi legatu, L-o purtat din sat în satu Irod (către Ostaşi) Pentru a voastră vitejie Aur ş-argint plată vă fie. Îngerul (cântă) Vezi Iroade ce-ai făcut Dacă-n Hristos n-ai crezut Mare oaste-ai ridicat Mii de prunci mici ai tăiat. (Toţi) Colindă Mii de prunci patrusprezece I-ai tăiat în sânge rece Iar pe Hristos n-ai aflat O, Iroade blestemat. Irod Ce folos de-a mea domnie Că-s cu dracii de-o soţie Ostaşii mei nu mă pot scoate Nici cu-averile mele toate. Unde eşti, iubită moarte? Moartea (către Irod) Vezi Iroade, ce-ai făcut Dacă-n Hristos n-ai crezut? Vine ora să te-apuc Dintre cei vii să te duc. Irod (către Moarte) Iartă-mă de astă dată Că-ţi dau coroana mea toată Jumatate din împărăţie Cu sceptru cu tot ţi-o dau ţie. 134 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Moartea (către Irod) Nu te iert că eşti al meu Nu-mi trebuie sceptrul tău. Irod (către Moarte) Iartă-mă, că-ţi dau coroana şi-mpărăţia. Moartea (către Irod) Coroana şi-mpărăţia nu-mi trebuie Că de dau o dată cu arcu Te şi duce dracu. Până la casa de sfatu Şi dacă L-o sfătuitu, Pă Cruce L-o restenitu, Restenit pă cruci de bradu Pântu-a lui Adam păcatu, Restinit pă restinire Pentru-a noastră mântuire. De la Emilia Bota, 82 ani, Orţâţa, 2011 Tri păcurărei Dracul Bine-oi mere eu călare, Pe spinarea dumitale Până-n iadu cel mai mare. 37. Baladă păstorească Tri păcurărei, Tri păcurărei, Tri turme de uăi, Suiră-şi la munte Şi vadă mai multe, Văzură, văzu, Maica Sfântă viniră Şi i-o întrebat: - Voi, păcurărei, Cu tri turme de uăi, Aici ce făceţ’? - Stăm lângă oiţă. De la Emilia Bota, 82 ani, Orţâţa, 2011 135