memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Colecţia NECHITA FLORIAN Colinde Noi colindăm la fereastă 1. Fraţii noştri îs duşi de-acasă În fundu Italii Să oprească duşmanii Să nu vie p-aicea Să nu pustie ţara. Ţara noastă-i strămoşească Nu trebe s-o pustiască; Ţara noastă-i o moşie Nu trebe să o pustie Ţara noastă cu avere; Nu trebe să ne-o ieie. De la Preluca Nouă, 1960 Cine, cine stă la masă 2. Stelele o pticat pă jos De tinzaiu lui Hristos. Staţi, voi stele, nu pticaţi, Lăsaţi să vă tinzuiască Că-s pă palmă jidovească Numa să nu-şi bănuiască. De la Preluca Nouă, 1960 Colecţia MARIA MIRELA PODUŢ, CORINA ISABELLA CSISZÁR Ceremonialul nupţial în comuna Satulung Începea chemarea la nuntă cu bote gătate cu plăntici, flori şi batic. Era ca un toporaş, un palţău. Şi chemătorii umblau a chema cu botele cele. Umblau câte doi într-un loc, noi am avut doi în Buciumi, doi în Văleni, unde ai avut neamuri şi o trebuit să le inviţi la nuntă şi ai trimis chemători. La noi să făcea duminica sau joia nuntă. Şi răspundeau cu colac, cu un batic, o oală, nu ca amu cu milioane. Şi duceau şi invitaţii pancove de acasă şi horincă. Tăieu o oaie, cu aia făceau nunta. Femeile care ţi-o fost neam mergeau să ajute la gătit. Se dădea guiaş de oaie la nuntă şi să tăieu găini şi să făcea levişă cu răstăuţă. Este şi o zicală: Răstăuţă la Fersig!1 La mnire când méréu, era o meşcioară pregătită cu un colac, un blid în care puneau grâu, o găleată cu apă. Erau doi t'emători care ziceau: Ce saltă, ce veselie, Ce lucru poate să hie?! Ce staţi aicia adunaţi Dumneavoaste iubiţi fraţi?! Trei luni sunt d'e când venim Ne uităm şi nu dormim Dar aşe lucruri gătite Încă nu ne-o fost ivite Afară feciori jucând În casă fet'e plângând. Însă plâng cu desfătare Tocmai ca la un haţ mare Unii cu unii învingând Cujetă înt-a lor gând. Noi vedem poarta legată Lângă ié e multă gloată. Poarta-i legată cu paie Gloata-n cap stă să ne saie. D-apoi drept aceie vă rugăm Şi sfat sănătos vă dăm Să fiţi cu noi buni şi blânzi Că noi nu suntem flămânzi, Nici nu ne t'emem de voi 1 Performer Vasile Coza, 85 ani, Fersig, 2015; 108 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Măcar suntem numai doi Că vi-i gloata minunată Cu fel d'e gătire armată Şi a noastă mai încet Vin'e înapoi tot drept Tot cu puşti şi cu pistoale Mai mulţi cu mâinile goale. Noi prin codri am umblat Prin poieni frumoasă, dumbrăvi răcoroasă. Când fu la loc de mijloc, Stătu toată oastea-n loc C-am dat de-o urmă de fiară. Unii ziceau că-i urmă de zână Să hie-a-mpăratului cunună. Până la urmă-am aflat Că-i urmă de căprioară Să fie-a-mpăratului soţioară. Iar nunu cel mare Cu grija-n spinare, Călare pe-un cal, Ca pe-un Ducipal, Să răd'ică-n scări Şi să umflă-n nări Şi vă cură ochii roată Păstă oşt'irea lui toată. Şi când încoace privea, El văzu o floricea Şi văzând că nu creşte, că nu rod'eşte Şi nici locu nu-i prieşte, Ne-a ales pe noi doi voinici Cu caii bine hrăniţi, La patru picioare potcod'iţi Şi ne-o dat drumu-nainte Să călătorim fierbinte. Noi am venit din ţara de sus, dinspre apus, Până d'iganii potcoavele şi le-o pt'ierdut. Şi-au vin'it până-n acest capăt de sat, Colo-n Iadără und'e este-on pom strâcat S-o rupt o podea cu mine Şi căzui fără ruşine Până naşii ne-o aflat, Urma ni s-o astupat. Şi-am umblat din loc în loc Până-n acest loc unde este-a nost noroc. Noi vid'em vin'ind din casă O grămadă cu mâinile ridicate Tăţ cu gurile fript'e d'e săt'e. Noi ăştia cu mâinile ridicate N'e temem d'e ăştia d'e pângă păret'e Când cina Iisus la masă 3. Când cina Iisus la masă Jidovii stau după masă Refren Domnu drăguratu bradu Dacă-o gătat de cinat Pe Iisus l-o şi legat Refren Şi l-o dus din sat în sat Până la casa de sfat. Refren Acolo dac-o ajuns Cu suliţa l-o străpuns Sângele pă jos o curs. Refren Maica Sfântă aşa o strigat: - Aduceţi paharele Să stăvilim sângele Refren Că-i sânge nevinovat Că-i păcat pă jos vărsat! De la Preluca Nouă, 1960 Pe sub poala pomilor 4. Pă sub poala pomilor Pasc oile Domnului. Umăt mare ce-o pticat Oile toate o zderat Dumnezău o audzât Jos la ele o coborât Pe-o scară mândră de ceară, Culegându-şi flori de 109 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) vară La fete şi la feciori Să le fie-n sărbători. Mnetale gazdă! De la Preluca Nouă, 1960 La tăt omul de Crăciun 5. La tăt omul de Crăciun Arde lumina-n casă Şi de-o fi rău Şi de-o fi bun, Are ceva pă masă. Afară ninge-i tare frig Pă sobă cald îi vinul, Pă masă nuci şi mere sunt, Aşa-i la tot creştinul Se naşte astăzi scump Iisus. Lumina lumii o lasă, Căldura-n inimă ne-o dus, Ne-o strâns pe toţi la masă. La geam se văd colindători Cu o colindă veche Să aibă gazda mult noroc Cântăm la trei ferestre Să fie omul mult mai bun Să fie sănătate, Să aibă şi cei ce n-o avut S-avem cu toţi de toate. De la Preluca Nouă, 1960 6. Noi umblăm să împlinim Noi umblăm să împlinim Ref. Obiceiul din bătrâni Cu gurile fripte de săt'e Că ne-or mânca iepele toate. Şi iepele-s a făta Şi-i mânca şi dumneata. Joc nupţial din Satulung; foto: Felician Săteanu Aşa le spuneam la ceia din partea miresei. Atunci ăia dădeau replică. Zâceau: Roată, roată pângă masă Să iasă rău din casă Să se baje binele O dată cu mnirele. Când să intra la nuntă în curte, era la mijloc o masă cu o farfurie de tablă cu grâu. Şi feciorii aruncau cu grâu şi strigau strigături. Şi la final aruncau farfuria ceie de tablă păstă casă, n-o mai găsea nime. Să trăieşti nănaşă mare, Mare-i cinstea dumitale Ai pus pene de păun, Să botezi şi să cununi. Să ai un sat jumătate De fine şi de nepoate. Să trăieşti nănaş mare Mare-i cinstea dumitale, Să cununi miresele Să săruţi nevestele, 110 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Să trăieşti nănaş mare Mare-i cinstea dumitale, Paharu nu ţi l-oi bé, Horinca-i a mé. Paharu-i a gazdii, Frunză verde cucuruz, Păhare cu fundu-n sus.2 Apoi înconjurau meşcioara. Ăştia de pe marjine aruncau grâu şi fetele chiuiau mereu şi de mireasă şi de mire. Socrul cel mare îi aştepta c-o litără d'e horincă în mână, soacra cea mare cu on blid de turte. Şi apoi să zice: Ce umblaţi, ce căutaţi, Vreţi ca sama să ne daţi C-aţi venit tocmai pe jos Până ce-aţi dat d'e mninos. Numa că noi suntem înţelegători Şi vă vom da ajutori Că noi aicia avem d'e toate Cele mai bune bucate Ce stau gata preparat'e. Preparat'e foarte bine Cu tot felu d'e legume Ardei, morcovi şi cu ceapă D'e îţi lasă gura apă. Muzică mai este încă Ce stă gata să vă zâcă. Aici îi viaţă ca şi-n rai Orice la îndemână ai. Numa este-on pic de bai Ca să ştiţi de-a bună samă C-aici este-o mică vamă. Vama dacă îţi plăti Înăuntru v-om slobozî Şi v-om da tot ce-ţi pofti Aşă că stimaţi conducători de oşti D'e vreţi să hiţi oaspeţî noşt'i Băgaţ mâna-n buzunare Şi scoateţi ceva parale. De nu-ţi băga mâna-n jeb Îţi cam înghiţi în sec. Eu vă spui aşă să ştiţi Că şi noi sunt'em hotărâţi Că şi-a noastă oaste-i numeroasă Şi îţi face cale-ntoarsă. 2 Performer Vasile Coza, 85 ani, Fersig, 2015; Obicei de colindat Pă Iisus de colindat. Ref. Pă Iisus de căutat. Pă Iisus îl căutăm Da tare greu îl aflăm. Că Iisus nu să arată Numa inimii curate După cum Scriptura scrie Iisus iară va să vie Într-o peşteră pustie Unde nime nu-l aşteaptă Că toţi îs duşi să să bată; Unde-i lume la bătaie, Unde om pă om să taie. Păstă paişpe mii De bătrâni şi de copii. Păstă 14 mii de prunci Au fost omorâţi atunci. O, ce Crăciun plin de sânge Astăzi toată lumea plânge. Plâng şi îngerii din cer, Când văd pasărea de fier. De la Preluca Nouă, 1960 Masa rotilată 7. Masă rotilată, Masă făcută din ptiatră. Hai, da leru-i Doamne, Făcută din ptiatră. La mijloc de masă, Bis Refren Mândru pom s-aleasă Poamele pticară, Haida leru-i Doamne, Refren 111 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Poamele pă masă, Frunzăle sub masă. Doi îngeri veniră Bis Refren Şi le culejeră Şi le trimăsără. P-un picior de plai, La poartă de raiu, La poartă de rai. De la Preluca Nouă, 1960 Paşte oaia-n cotitură 8. Paşte oaia-n cotitură Vine lupu, mielu-i fură, Rămâne oaia sângură. Vine mama lui Iisus Cu cizmele tropotind Cu lacrimi până-n pământ. Scoală-te, Ioane, hai C-o vinit pretini de-ai tăi. Vie, că nu mi-i de ei. Gazdă, de te-ai supărat, Pânce noi ţ-am colindat, Noi ne-om duce pă cărare, Nu ţ-om face supărare. De la Preluca Nouă, 1960 Traje vântu cam din josu 9. Traje vântu cam din josu Bis Doi şi nedoi Iar de cumva nu sunteţi lămuriţi Că cu ce veţi fi serviţi Vă dau şi să cuştuliţi. Ş-apoi după cum îi dat'ina, Io acum v-oi înt'ina Să trăiţ cu mnic, cu mare, Să aveţi poftă d'e mâncare. Apoi înt'inăm şi le spun la naşi iară: Aş mai zice vorba ceie Trece-vă mai rău costreia C-apoi dad'e ni-ţi plăt'i Până ce-a hi una, alta V-oi da câte-o gură de horincă Să vă umble pân burtică. Ş-apoi să trăieşti naş mare, Înt'ina-oi dumnitale, Dumnezo să t'e trăiască Şi de rău să t'e ferească Şi când te-om cota Să n-avem d'e und'e t'e lua.3 Fetele şi feciorii mergeau după nănaşi. Mergeau cu mai mulţi muzicanţi şi îi duceau la biserică. Mirele cu alaiul lui se întâlneau cu mireasa şi alaiul miresei direct la biserică.4 Când merg după nănaşi: Aieştia-s nănaşi, nănaşi I-am adus din Făgăraş Nu i-am adus de făloşi I-am adus c-o fo bănoşi. Aieştia-s nănaşi, nănaşi I-am adus din Făgăraş Nu i-am adus de făloşi I-am ales c-o fo frumoşi. La nănaşa sub fustiţă Este-un pui de veveriţă Nănaşu cu puşculiţa Dă să-mpuşte veveriţa. La nănaşa-ntre pt’icioare Este o oală cu unsoare 3 Performer Grigore Buie, 69 ani, Pribileşti, 2015; 4 Performer Vasile Coza, 85 ani, Fersig, 2015; 112 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Nănaşu de a griji Tătă vara a pârgăli. La nănaşu sub coteţ Este o boaje de cureti. Nănaşu s-o făcut ţap Ş-o luat bojoiu-n (broazbă, căpăţână) cap. Nănaşu ce minte are Ar sări pă dumneatale. Nănaşa-i cu haine nouă Şi le-o cumpărat pă ouă; Nănaşa-i cu haine verzi Le-o cumpărat pă bureţi. Când ne-am dus la biserică mirele o trebuit să-mi ridice balţul, să mă sărute, în faţa bisericii. Doi tineri duceau mireasa, pe jos, până la biserică şi am mers aşa cu balţu pă faţă ca şi calu cu obloane.5 La biserică, mirele să sărută cu mireasa şi intră în biserică. Mirele intră singur cu alaiul lui şi pe urmă intră mireasa. Şi dacă erau fugiţi mirii şi se cununau, nu avea voie mireasa să intre cu balţ în biserică. Dacă ai fo fată cuminte trebuia să te duci cu capul gol în beserică. Şi îţi punea popa cu crucea balţu şi îl tomneau nănaşii. Fata trebuia să-şi poarte cistea şi omenia. Şi cum era bine, rău, o stat laolaltă. Şi nu prea s-o luat din dragoste, s-o luat mai mult după avere. Să înţelegeau părinţii între ei cu două săptămâni înainte.6 În drum spre cununie: Trecem podu nisipos Cu mirele cel frumos; Trecem valea nisipoasă Cu mireasa cea frumoasă. În Pribileşti îs feciorii Ca şi-n Vicea dibolii; În Pribileşti îs fet’ile Ca în Vicea iepile. Primă rozosină-n cui Fată ca şi mine nu-i. La obraz îs ca ruja M-oi ţuca cu cine oi vrea; 5 Performer Grigore Buie, 69 ani, Pribileşti, 2015; 6 Performer Vasile Coza, 85 ani, Fersig, 2015; La inimă-i măruţ roşu din grădină Pântr-un rozmarin frumosu Bis Doi şi nedoi. La inimă-i măruţ roşu. Bis. De la Preluca Nouă, 1960 Mulţumituri la colindă 10. Iată gazdă vesel, bun C-am ajuns Sfântu Crăciun, Şi găzdoaia vesăloasă, C-o gătat mândru pân casă. Pă la uşi cu pupi de ruji, La fereşti cu flori domneşti, Pă masă vo 5 uiegi. De-ar si zece tăte-or trece, Că suntem vreo optsprezece. De-ar fi ş-un kilom de miere, Pă grumaz mai bine ar mere. De la Preluca Nouă, 1960 11. Scoală, gazdă, dă cârnaţi De mi-i da, de nu mi-i da, 113 memoria ethnologica nr. 56 - 57 * iulie - decembrie 2015 ( An XV ) Mai mult nu ţ-oi colinda Că mi-i scurtă gubuţa Şi mă tem c-oi îndeţa. De la Preluca Nouă, 1960 12. Ieşi afară, jupâne, Şi mă apără de câne! Vai, bine m-ai apărat, Că tăt, tăt, tăt, m-o sfârticat. De la Preluca Nouă, 1960 O stea s-o ivit 13. O stea s-o ivit Bis. Colo la răsărit Bis. Şi-atuncea trei crai După stea s-au dus, Bis Până ce-au ajuns, În cel loc mai sfânt, Unde s-a născut, Tânăr împărat, Bis. Şi cu David crai. David crai zicea: - Pruncii s-or tăia, Maicile plângea. Bis. Maicilor, nu plângeţi, Pruncii n-or muri, Că s-or preamări, În cer cu îngerii Ş-a lor sufleţele S-or preface în stele Ş-or luci frumos, La obraz îs ca ş-o floare Badea după mine moare. Nu-ţi hlizi bade dinţî Că s-or spărie sfinţî Că te-ai mai hlizit o dată Ş-o fo sfinţî să să bată. Ai de mine hâdu eşti Nu te-aş ţuca să-mi plăteşti; Să-mi dai vaca din poiată Nu te-aş ţuca bade o dată. Iui-aş iui, Da mi-i aici drăguţu Şi mi-o făcut cu ot’iu Să nu iuiesc altu. Că să teme c-oi muri Şi ca mine n-a mai fi. Tu, mireasă logodită Spânzură-te de-o rătită, De-a hi bine spânzurată, A fi bine măritată. Tu, mireasă, fătu meu, Fă-i tu la mirele tău, Scăunaş cu tri pt’icioare, Să nu margă-n şezătoare, La căsuţa cea din die, La drăguţa cea dintâie. Cam două ore avea loc acest schimb de replici, mergând spre casa miresei şi spre cununie. Când intrau în biserică la cununie strigau: Ieşi afară domn părinte, Ie-ţi în mână o cărticică Şi cunună o floricică; Ie-ţi în mână un patrafir Şi cunună-un un trandafir. Când ieşeu de la cununie, numa feciorii, t'emătorii, ieşeau înainte mnirilor. Apoi la mnireasă i se punea o pălărie, un clop şi strigau: 114