memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 110. La leliţa de demult Cătărama i-o plăcut, La leliţa-i place bine Cătărama de la mine. Preluca Nouă, 1960 111. Tăt acele mi-o fo dragi Care-o fost la poale largi Ş-acele mi-o fo urâte Care-o fost la poale strâmte. Preluca Nouă, 1960 112. Ieşi afară buhuhu Că ţi s-aprind’e hornu Că de când te-ai măritat Hornu nu l-ai măturat. Preluca Nouă, 1960 113. Dragu-mi-i mie a juca Cu nevasta altuia Cu a mea să nu joace nime Că mie nu-mi pare bine Da oi juca pă de-o parte Să nu-mi vie-un pumn în spate. Preluca Nouă, 1960 Colecţia ALEXA GAVRIL BÂLE Credinţe de pe Fisculaş 1. În martie îi bine să mai ţâie frigu’, să nu să pornească pomii, că de pornesc, pot veni îngheţuri târzii şi să strice florile şi nu mai prind rod. 2. Vinerea de Indrei sau Indreu se ţine pentru animale, (altfel) nu să prind marhăle. 3. Când să scot oile întâie afară să pune on lanţ înaintea pragului să să ţâie oile deolaltă ca verigile lanţului. 4. Lemnu de arin îi cel mai rău lemn, bătrânii îi ziceau carpăn de baltă. Îi bun (totuşi) la horincie o săptămână să steie crăpat, arde bine, face flacără, pară bună şi tare bine mână căldarea (Mihaiu Iuliciei, Şişeşti, 57 ani, 13 martie 2001) 5. Lemnu de cireş care-i sucit şi răsucit nu-i bun de scândură, numa de foc. Pe plop l-o blăstămat Maica Domnului când o stat la umbra lui, nu s-a putut hodini că plopu’ s-o tăt mişcat. L-o blăstămat să nu aibă hodină. În plop, de-i vânt, de nu-i vânt, nu stă frunza-n loc. Lemnu de plop îi bun de pălănci în gard, ţin mult pălăncile. 6. De Schimbarea la Faţă se pot mânca merele. Mai ziceau bătrânii că nu-i bine să te schelzi în zâua asta, că te schimbi la faţă şi tu. 7. De Ziua Crucii să ie pepenele care-i copt, care-i cu bube pă el şi să pune în pod, acela nu putrezăşte, să usucă, îi bun de leac pentru bubele care nu se vindecă. Să pune pepinile în lapte şi să pune pă rană. Pepinile cu zgrăbunţă stă de pe an pă an, să usucă, să pune pă marjinea podului. 8. Când suflă din sus de Făureşti, să zice în Cetăţele că-i de ploaie, de muietură. 186 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 114. Io cu Văsălica nost Doborât-am gardu jos Ş-am bătut şefu de post Ş-o vinit badea Mihai Ş-am pişcat-o pân mălai. Preluca Nouă, 1960 115. La arat; foto: Felician Săteanu 9. Dă nuiele la cela ce împleteşte gardu. 10. Nu să pun sub cloşcă ouă cu număr cu soţ, că ies pui fără soţ şi nu-i bine. Să pun ouă fără soţ sub cloşcă. 11. Mai demult, când se venea cu pasca sfinţită de la biserică, în ziua de Paşti, se dădea şi la marhă. 12. Luna mai îi cea mai frumoasă lună din an. Codru să-mbracă frumos, frunza urcă în copaci şi omu’ trebe să se-mbrace frumos. Orice năcaz ar avea omu’, nu trebe să fie supărat ca să-i meargă bine tăt anu’. 13. Nu-i bine să cumperi porci, purcei, de la neamuri aproape, că nu mănâncă bine. Purcei să iei numa de la străin. 14. Pân ‘42 a fost foamete mare. O plouat toată vara şi nu s-o copt mălaiu, iarbă s-o făcut bugătă şi o fost fân mult la marhă. Oamenii cumpărau un fel de fărină roşietică, care nu ştiu de ce-o fost. Fărina de borş era tare faină la vedere, galbenă şi curată, dar era tare ră la gust. Nu o puteai înghiţi, te strânje de grumaz şi era amară tare. 15. Când înfloresc rujii de mure şi plouă bine, încep a să face ptitoi. 16. Trebe mulţămit lui Dumnezău şi de mult şi de puţân (şi de puţân şi de mult) 17. Mai demult oamenii cătau por, îi ca aiu, creşte pă unde o fost clăi de fân. Mâncau cu caş, că nu aveau ce mânca. Io cu Văsălica Petri Am umplut straiţa de pietri Ş-o vinit badea Mihai Ş-am luat-o pân mălai. Preluca Nouă, 1960 116. De m-ar chema Văsălică Fetele mi-or da horincă Da mă teamă cum mă teamă, Fetele nu bagă samă Şi mi-ar da şi altecele Dar mi-e cam ruşine a cere. Preluca Nouă, 1960 117. Io cu pană şi cu struţ, Mândra mé cu legănuţ. Preluca Nouă, 1960 187 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 118. Zî-mi, ţigane, numa mie Că ţi-oi da Şomcuta ţie, Şomcuta şi Baia Mare Ţî le dau pă ale tale. Preluca Nouă, 1960 119. Ce te ţii lele măreaţă Pânce ai o rochie creaţă Păstă rochie ai un fir Mărg pădut’ii la şpaţir. Păstă rochie au on tort Mărg pădut’ii la raport, La raport la colonel Sar păduchii tăţi pe el. Preluca Nouă, 1960 120. Fetele de la Cupşeni Tot cu pipa de coceni Vine dracu de sub râpă Şi le pune pune foc pă pipă; Iese dracu de sub stan Şi le pune şi dohan. Preluca Nouă, 1960 121. Câte rele-s pă pământ Tăte m-o mâncat pă rând. Preluca Nouă, 1960 18. După călduri mari vara, vine vreme grea, gheaţă şi vânturi mari. 19. Din fărină de borş cu cartofi fierţi şi tare puţână fărină de mălai, care aveau, se frământa aluat şi să făce coc în cuptor. Borşu îl mai fierbe cu lapte şi pune multă miere, zahăr, în el. Miere era bugătă, erau unguri pă aici şi aduceau bugătă. Lapte încă dădeau marhăle, că era fân, făceau oamenii brânză şi mâncau. Borşu’ atâta era de amar că plânjeu pruncii când le dădeau femeile să mănânce, mâncau laptele cu miere şi lăsau borşu’. Pă celălălat an o fo cireşe multe, dimineaţă bună videai oamenii în cireşi, mâncau cireşe să le treacă de foame. Era plin de oameni în tăţi cireşii de dimineaţă bună. (Ileana Filip, a Pustanului, de pe Dâmbu Mare- Şişeşti, 78 de ani, 3 martie 2002) 20. La diţăii care se umflă, nu mânâncă, nu să baligă, le dai sămătişă cu broză şi cu oţăt de mere, amestecate. 21.Vacile pot paşte pă luţărnă, numa să hie priponite pă scurt. 22. La cufureală la vaci le dai ceai din crengi dă răchită şi ştevie ori ceai de ştevie şi din coji dă prun. 23. Când îs urâţi caii, după lucru mult şi greu le dai mursă de mnere şi le trece. Când au febră musculară, le dai broză cu drojdie în abrac. 24. Când au viţeii diaree le dai horincă de-al doilea cu piper, cu poprică aspră şi sterejie învăluită în unsoare de porc, bobiţe, cât ceaşca de mari. 25. Pă ninjei la ţâţă la vacă pui unsoare de porc, frecată bine cu sare. La câteva zile, ninjelu învineţeşte şi ptică. 26. Când nu să ţâne vaca cu taur ori când se infectează de la taur, după ce ai adus-o, îi dai să beie cât de mult ceai de petrinjel de câmp (Măgureanu, 72 ani, Dăneşti, Maramureş) 27. Care vacă are alb pă frunte şi piuă pe nas, aceie-i de soi. 28. Când au vacile diaree le dai, dacă-i toamnă, câte un coş de frunză de păr ori de cireş, uscată, greblată de pă sub pomi. Le strânje înlontru. (Ileana Pop, 35 ani, Cetăţele, 11.11. 2011) 29. Dacă-i dor pă cai potcoavele, la copită îi legi cu cârpă cu muştar de la gunoi, cu muştar gros. (Ştefan Ţâganu, 40 ani, Baia Sprie, 11.11 2011) 30. La vaci, mai demult, când aveau diaree, li se dădeau pere uscate, pere pădureţe uscate, să mânânce. Una-două le strânje. 188 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 31. La cai, mai demult, numa ovăs le dădea, abrac, grâu îi dulce şi-i îmbată de cap, iară mălaiu îi îngreună la picioare. Doamne feri, mai demult, să fi dată oarece mălai la cai. 32. Când îs vacile a făta, nu beu multă apă. Beu mai puţână. (Goloman Gavril, 47 ani Şurdeşti, 12.01. 2012) 33. Ceai de scai albastru le dai la cai pântru asmă, când obosesc repede, când tuşesc dimineaţa, când îi scoţi afară şi aeru-i rece ori când le dai fân colbos. 34. Caii cu asmă şi când asudă stând în grajd ori la efort, le dai ceai de chiminoc prăjit ori on blid ras de oloi. 35. Pântru cufureală la vaci ori la viţei le dai ceai de ştedie şi de chiminoc ori ceai de coarne uscate. Mai poţi să le dai ceai de răchită plângătoare, de coajă de prun şi de rădăcină de urzică. 36. Vaca, cându-i a făta, face groapă la mijlocu pulpii şi să întăreşte la rădăcina ţâţelor. Acolo să face on cerc tare. 37. Când nu rumegă vaca, îi dai on kilom de mniere, de zahăr topit în doi litri de apă, făcută mursă tare. Îi torni de aceea pă grumaz şi mintenaş să porneşte din ie. Când nu rumegă, când nu balegă şi când nu mănâncă îi bun tratamentu aista. (Opriş Curtuiuşu, 72 ani, 2 feb. 2012) 38. Mai demult, când, vara, după lucru, caii erau uzi de ploaie, sau iarna de ninsoare, ori de sudoare, nu să băga în grajd uzi. Să freca cu on şomoiag de paie, ori de fân, bine, bine, până se zbiceau. Şi iarna, când lucrau cu ei şi asudau ori erau uzi de ninsoare şi frig, nu-i învăleşti pă ud, că mai rău faci. Să freacă bine cu on moştoc de fân ori de paie, ce ai la îndemână. (Ghiţă Poduţ, 54 de ani, 2012, Cetăţele) 122. Sai în sus că sus te-oi pune; Numa să-ţi cumpărăm funie. Funea-i gata cumpărată, Numa trebe agăţată. Preluca Nouă, 1960 123. Auzit-am din bătrâni Că nu-i bun gardu de spini, Nici drăguţa din vecini. Gardu-i bun de scânduri late Şi drăguţa de departe. Preluca Nouă, 1960 124. Decât să mănânc smântână Mai bine cu ceas pă mână S-aud ceasu ticăind Şi maţele chiorăind. Preluca Nouă, 1960 189