memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 73. Să puşcăm din jejite Să margă mai repide. Preluca Nouă, 1960 74. Leliţă cu ceas pă mână, Nu cumva ţi-i prestămână? Prestămână-mi-i hăi, bade, Ce să fac, c-aşé să cade. Preluca Nouă, 1960 75. Hop, leliţă cu suman Bagă-mă slugă p-on an Că pă când s-a-mplini anu Nu te-a cuprinde sumanu. Preluca Nouă, 1960 Colecţia TRAIAN RUS Mniri fujiţi Costinaş Elena (Lenuţa li Loaţi Fătului), Oarţa de Sus, 66 ani 76. Mame care-aveţi copii, fujit? - Lenuţa, te rog să-mi povesteşti cum te-ai măritat. De ce ai - Aşè făcèu mai tăte fètilè pă vrèmè acèia. Fujèu sara, târzâu, Nu vă ţâneţi de prostii Că copiii-s ca maimuţa Fac şi ei ca şi măicuţa. Preluca Nouă, 1960 şi nu ştie nime. Să putè întâmpla ca şi cialalţi tineri şi afle şi, în bajocură ori în glumă şi apară şi să s-apuce de iuit şi de făcut zarvă. S-o mai întâmplat. Şi io m-am temut că hăpt în sara acèia o vinit la noi Mnihaiu Bodonii, on vecin, care o presâmţât c-oi fuji. M-o întrebat, da n-am vrut şi recunosc şi am schimbat discuţia. - Cum de nu aţi mers cu treabă bună, cu nuntă? Nu era o ruşine sau un păcat? - Am fost tare săraci şi nu ne-am putut permite. Popa întidè uătii. Ştiè el care-i situaţia. Părinţii erau bucuroşi şi de acord, când ne aflam ori ne aflau ii câte on fecior bun. Şi în cazu nost părinţii s-o înţăles şi o fost de acord şi ne luăm. - A fost dragoste de la început? - Mai cu greu ne-am aproptièt. Loaţi o fost cu 8 ai mai mare 174 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) ca mine şi io mă uitam mai mult la cia de sama mè. Şi când vinèu în hăbdişte el nu intra în casă cu cialalţi. Îi era ruşine. Ştiu că avèm pă ogradă o rătită tăiètă şi el să punè pă bocii acia şi aştepta până ieşèu tăţi. Apoi vinè şi el în casă. La părinţii mnei le-o plăcut şi o fost de acord şi mă duc după el. O contat şi faptu că deja lucra, avè servici în Baie pă la construcţii. O fost şi on om calm şi nu avè patimi. De mnic o fost învăţat cu lucru. Io am fost mai bolundatică şi mni-o vrut plăcè unu mai zdihăit. Loaţi o fost, după mine, pè liniştit. Era şi on dănţăuş bun şi ne-am potrivit. M-o tăt luat la danţ mereu. - Şi cum aţi făcut pasul decisiv? - S-o întâmplat că frate-so, Petrea, o făcut on accidènt cu discu şi l-o internat în spital în Ceu. O băgat on car di la colectiv şi să ducă la el, la spital şi Loaţi o vinit la noi şi i-o rugat pă părinţi şi mă lèsă şi pă mine. Măicuţa şi tătuca o fost de acord şi mni-o făcut ciurigauă să-i duc. O mărs şi surorile mai mnici a li Loaţi şi când ne-am întors ne-am dus pă la ii pă acasă şi tare bine m-o primit. Apoi, înt-o sară o vinit şi m-o cerut şi ne-am dus. - Şi cum te-ai acomodat cu noua ta viaţă? - M-am trezât înt-o casă plină de prunci. Bdiata soacră-mè trăbuie şi facă mâncare pântu opt guri. Pă şpor erau numai oale de 15 lităre. Am lucrat ce-o trăbuit şi o fost bine. Ca norocu, hăpt atunci untiu Petrea Costinaşului şi-o gătat casa şi s-o mutat în sat, pă Uliţa Mare. Loaţi l-o ajutat cu oarice bani, cu pt‘iatră, cu uşi şi feresti, cu ce-o putut, şi ne-o lăsat noauă casa asta di pă Deal. După patru luni ne-am mutat aici. Îi drept că o fost vète casa, da pântu noi o fost bună, c-o fost casa noastă. Părinţii ne-o ajutat cum o putut. Ştiu că şi cât am fost noră tătuca ne-o dat o câţiva saci de grău şi ne-am făcut fărină, că ne-o ajuns de pt‘ită o dărabă de an. Apoi ne-o năpădit pruncii şi o trăbuit şi-i crèştem pă tăţi până s-o aşezat pă la căsâle lor. Amu am rămas iară sânguri, da vin mereu şi ne vadă. Am avut o viaţă frumoasă, Doamne îţi mulţumesc! 77. Bună-i cizma-n-turuiac, Talpa face hap, hap, hap; Bună-i cizma la căpută, Păgubă că-i talpa ruptă. Preluca Nouă, 1960 78. Bună fată-i mazărea Şi frecată şi-colea. Preluca Nouă, 1960 79. Fost-a tata mare câne Şi m-o-nvăţat şi pă mine; Fost-a tata techergheu, Samână s-ajung şi eu. Preluca Nouă, 1960 80. De jucat aş juca bine Da nu-s cizmele la mine Că cizmele-s la cela Care nu le şti juca. Preluca Nouă, 1960 175 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 81. Spusu-i-am birăului Şura mé că-i ca ş-a lui Numa şindrilită nu-i. După ce oi şindrili Tumna ca ş-a lui a fi. Preluca Nouă, 1960 82. Am avut drăguţ în sat Da mămuca nu m-o dat Ş-o vinit on rău din lume, Techergheu şi-on mare câne. Preluca Nouă, 1960 83. Pă unde-i pământ uscat Numa a mele cizme bat; Pă unde-i pământu ud Ş-a mele cizme s-aud. Preluca Nouă, 1960 84. Mă dusăi la mândra-n şopru Mi-o mâncat puricii clopu Şi barta de la izmene Nu te teme, n-oi mai mere. Preluca Nouă, 1960 Peti Ana, Oarţa de Sus, 64 ani - Anică, ştiu că în cazul tău ai şi fugit, ai şi făcut nuntă. Cum s-a întâmplat? - Prima dată am fujit. Io am fost mai mnică ca Aurel cu 10 ai. El o avut 28 de ai, io 18. Mă uitam după feciorii de-o samă cu mine, nu după el. Nici nu m-am gândit că m-oi duce după unu mai bătrân. Îi drept că şi el vinè în hăbdişte, da n-o primit mai multă atenţie ca alţii. De fapt n-avèm v-on fecior de care şi mă fiu îndrăgostită. Ciá care m-o făcut şi mă duc după el o fost părinţii mnei. I-o bdiciulit pă tăţi şi şi-o dat sama că Aurel ar fi cel mai bun de mine. Mni-o şi spus că-i sângur la părinţi, că are casă şi n-a mai trăbui şi-mni fac io. Pământ avèu bugat, da pământu nu mai conta aşè de mult, c-o fost vinită colectivu. Aurel avè şi servici, lucra la sonde şi deja câştiga bani frumoşi. Apoi o fost şi-on om liniştit şi calculat. N-o fost băutor şi scandalajiu. Tătă problema mè o fost că era mai bătrân cu multu ca mine. - Părinţii au făcut presiuni asupra ta? - Mai mult m-o lămurit. O fost şi problema că noi am fost 4 fète şi-on prunc la părinţi şi o cam fost vinită vrèmea şi să deschèţă de mine. Am fost unilè după altilè şi nu-i uşor şi le aşezi pă tăte. I-o spus şi la Aurel că-s de acord şi mă dèie după el şi o vinit tăt mai des. - Ai fost o fată frumoasă, harnică şi cuminte. Nu s-o fi temut Aurel că o să te măriţi cu altul şi o să te piardă? - Poate că şi asta o fost, da s-o temut dejaba. Încet, încet, mni- o fost şi mnie drag, ne-am aproptièt tăt mai mult. La danţ mă juca numa pă mine şi vinè mereu la noi. S-o înţăles şi părinţii unii cu alţii şi tăte o fost bine. - Şi totuşi de ce aţi fugit, de ce nu aţi făcut nunta şi să vă luaţi după regulile cunoscute? - Cred că, aşè cum v-am mai spus, Aurel n-o mai avut răbdare, o vrut şi fie sigur c-oi mère după el. Înt-o sară, după 176 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) sărbătorile de Crăciun, o vinit cu Toaderu Clariţii şi mă ducă. N-am mai stat pă gânduri. Mni-am luat oarice haine şi m-am dus, aşe, pă furiş, şi nu ştie tăt satu. Părinţii li Aurel m-o primit bine şi s-o purtat frumos cu mine. S-o bucurat şi că le-o vinit o mână de lucru bună, că avèu gospodărie serioasă, şi că fecioru lor s-o însurat. Am dus-o tare bine cu el şi ne-am putut înţăleje în tăte cèle. - Şi totuşi aţi făcut şi nunta. - Înăinte de Postu Mare am făcut şi nuntă. O fost nuntă în tătă regula, numa că din cauză că am fost fujită n-am mai putut purta balţu de mnireasă. N-o mai contat că mai tăte fètile fujèu pă vrèmè acèia. - Nu regreţi nimic, dacă priveşti în urmă? - Nu, domnule profesor, am avut o viaţă tare bună. Am şi lucrat tare mult acasă şi la colectiv, da am avut tăt ce ne-o trăbuit. Am făcut doi prunci, pă care i-am crescut fără şi ducă lipsă de nimnic. Aurel s-o lăsat de la sonde şi o vinit acasă şi s-o făcut tractorist. N-am putut trăi unu fără altu. Tăt năcazu vieţii mèle o fost că n-o trăit mult şi am rămas văduvă tânără. Aşè mni-o fost dat mnie, da nu-mi bănuiesc deloc. 85. La păru cu perile Mi-am pierdut izmenile. Care fată le-a afla Bună plată a căpăta. Preluca Nouă, 1960 86. Daţi pă lung Să nu v-ajung Că de nu, vă prind la jug Şi mă duc cu voi la plug. Preluca Nouă, 1960 87. Uiui pă dâmbu lung, Prind ţiganii oarba-n jug Şi o bat cu zdici de lână Cea, cea, cea, oarbă bătrână, Şi o bat cu bici de aţă Cea, cea, cea oarbă măreaţă. Preluca Nouă, 1960 88. Cărăruşe unde meri, Tu ciocuşe une meri? Lasă-mă nu mă-ntreba Că mă duc la soacră-mea, La soacră-mea din părău Să-mi deie pă parazău. Preluca Nouă, 1960 177