memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 51. Pă su mână de tri ori Sărutaţi-le feciori Şi la strânga înc-o dată Să să facă fusta roată. Preluca Nouă, 1960 52. Zâs-o tata să mă-nsor Să nu duc atâta dor Iară mama nu mă lasă Să-i aduc putoarea-n casă. Preluca Nouă, 1960 53. Joace cine ce a juca, Eu mi-oi juca surata. Preluca Nouă, 1960 54. Ceteraşu bine zâce Daţi-i brânză să mânânce. Preluca Nouă, 1960 Colecţia IONELA VRÂNCEANU Obiceiurile primăverii în Lăpuş şi Libotin Capu primăverii De sărbătoarea Capul Pimăverii zâci că să preună păsările, să porn’esc vânturile, aşă şt’iẹm d’emult...aşă n’e spun’é mama că nu lucram în zua d’e Capu Primăverii că să porn’esc vânturile răle şî poţi păţî pozn’e...no... 1 Martie Pă vrẹmea noastă nu s-o şt’iut d’e mărţâşor, atuncia să şt’iẹ să curăţeşti casa să intre primăvara, nu că o fo 8 Martie să primeşt’i mărţâşor ori să primeşt’i cadou, nu n’e-o dat n’imẹ nimn’ic pă vremea noastă, numa amu n’e-am modern’izat.. Zilele Babelor De Zilele Babelor zâciă că méré Ordotia la munt’e, aşă şt’iẹm, că dacă méré cu vreme ră, vinẹ cu vreme bună. Zâciă că pă munt’e să întâln’eşt’e cu cioban’ii. D’e ii îmblă bin’e vin’e înapoi bucurosă, d’e nu, vin’e mân’iosă, aşă era povẹst’ea.1 40 de Sfinţi Să făciă 40 d’e lipt’ie şî api dam pomană. Prima dată dam pomană...vin’ẹ... aşă... ţâgănci ori aşă omin’i d’in sat. Zâc, no, io tre să fac astăzi 40 d’e lipt’ie şî să le dau pomană batăr zăciă!2 Mă dam şî pun’ém apă calduţă şî un pt’ic d’e sare şî un praf d’e vanilie şî pun’ém farină şî băt’ẹm bin’e bin’e până să îngroşă era aşă ca mamaliga, subţâre aşă. Eu le băt’ẹm, eu le făciăm.3 Alexie cel Cald D’i la Alexâia încolo nu-s mai bun’ẹ broşt’ile d’e mâncat. Şî că îi un pt’ic d’e sarbatore, Alexâia, omul li Dumn’ezău, aşă-i spun’ẹ la sărbatore. Femeile nu au voie să ţasă sau să coasă în ziua aceiẹ.4 În Alexâia cel Cald scot’ẹm cartofii d’in gropă. Câteodată era cald, câteodată era frig. Vai că zâc că doră în Alexia doră era cald api luam 1 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009; 2 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 3 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 4 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009; 168 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) şî m-a îmbracam şî îmblam cu opt’incile atuncia aşă o fo...cu opt’incile m-a-ncalţam, n-avẹm pantofi şî sandale şî tăt felu, du-t’e, du-t’e. Femeile nu au voie să coasă şi să ţeasă. Una o ţăsut şî t’iar a doua zî d’e Alexâie o vin’it un vânt şî o luat pănura şî i-o învârt’it-o pângă turnu bisẹricii tăt aşă...d’e n-o putut-o numa cât’e atâta taiẹ...o taiẹt-o numa cât’e-on pt’ic, cât’e-on cot, cât’e-on metăr. Atuncia ies şi şerpii în zâua d’e Alexâie. Ié a să încălzî pamântu şî ies api afară şărpii.5 Bunavestire Sărbătoare oprită, Bunavest’ire, atunci o vẹst’it înjăru pă Maica Domnuli că va naşt’e pă Domnu Cristos. Se făceau atunci focuri în grădină şi să mai fac şî amu de Bunavestire. Se afumau pomii să nu îi mănânciă gândacii, an’imalele şî pângă casă cu tamâie bineînţăles.6 Lăsarea de sec În a şaptea duminecă înainte de Paşti să făciau jocuri şi participa tineretu. Participa t’in’eretu şî batrân’ii pa vremea noastă. Dapi pân căşî, să strânjă aşă mai mulţi, cât’eva păret’i, nu tăt satu... era-n mai mult’e căşî, şî ici şî cole, şî pă drum în jos, şî pă d’ial şî pângă d’eal, şî pă drum în sus, îi mare satu nost. De Miezii Păresii Aceie-i la mn’ijlocu postuli...n’e mâna mama să pun’em în rat’ită o într-un prun, un mn’iez d’e farină şî un mn’iez d’e sare, api zâciă că să împrăştie ciăle frumuşăle.7 La Miezii Păresî...duciăm, punẹm înt-o olcaluţă d’e o felie ori înt-un borcan. Punẹm farină, punẹm fasole şî punẹm o lumn’ină şî popa trebuie în fiecare sâmbătă să facă slujbă şî să pomin’ească morţii. Duciẹm pomẹln’ic, ducẹm cât’e ciânci morţi, zăciă morţi, care cum o avut mai mulţi şî să pomin’ẹ...acuma nu mai şt’iu... io...n-am mai dus...da...duciăm...duciăm mai naint’e.8 Ieşirea la arat Când ieşă d’in grăd’ină unjăm cu ai pa frunt’e...cu tamâie şî ţâpam o vid’ire d’e apă când ieşă barbatu d’in grăd’ină...poc...o vid’ire de apă acolo sub ca să sie bogat...ţarina, grâu, porumbu...să sie bogat şî ţâpam apă.9 Prima dată să pune în jănunţi şî zâce un Tatăl Nostru, după aia: 5 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 6 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 7 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009; 8 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 9 Performer Maria Filip, Libotin, 68 ani, 2009; 55. Zî mai bine cetăraş Că la vară ţ-oi da caş Di la oi di pă imaş. Preluca Nouă, 1960 56. Zî mai bine cetăraş Că la vară ţ-oi da caş De la două oi briene Să te treacă pân izmene. De la vacă ţ-oi da brânză Că ne-o lăpădat o mânză, Că la vară ţ-oi da zăr De la scroafă cu purcel. Preluca Nouă, 1960 57. Nici acela nu-i fecior Care n-are la picior Tri cuţâte ş-on pistol Ş-o sticlă de Monopol. Cu cuţâtu le-a tăie Şi din sticlă a tăt bé. Preluca Nouă, 1960 58. Io pă care l-oi tăie, Numa lapte dulce-a bé. Laptile l-a bé pă gură Ş-a ieşi pă tăietură. Preluca Nouă, 1960 169 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 59. Tri cuţâte am la mine: Unu râde, unu plânje, Unu vréa a scoate sânje. Preluca Nouă, 1960 60. Sai în sus şi bate-n pălmi Şi strâgă că nu te temi. Preluca Nouă, 1960 61. La cela cu capu gol, La plăcinte cu groştior. Preluca Nouă, 1960 62. Păsăruică di pă munte Dui, dui, dui şi iară dui Auzât-am că ştii multe De ştii multe, hai mă-nvaţă Că io pier cu doru-n braţă Preluca Nouă, 1960 Doamn’e ajută-mi, să facă crucẹ, să ié clopu d’in cap şî să prindă să taie. Când o taiet brazd’e api o luat clopu d’in cap şî o luat un sac aşă...triunghi aşă ni şî s-o dus ş-o semănat porumb; şi cămaşa trebuia să fie curată.10 Săptămâna Mare În Săptămâna Mare să făcea curăţăn’ie şî mâncare, méréu şî la plug, pun cartofi până în Paşti, depind’e şî d’e cum îs Paştile că d’e nu-s tare în iarnă lucri, d’e-s în iarnă,...amu doară îs în 4 aprilie anu care vin’ẹ. În joia d’e Paşti şî vin’eri vopsăm ouăle, zâciă că dacă le faci în joia d’e Paşti nu să strâcă...cẹ mâncări faci în joia d’e Paşti nu să strâcă până după Paşti. Era atunci mai multă lume care şt’iẹ să împtistrească ouă, amu o lăsat obd’iceiu. În joia d’e Paşti, să duce pască la beserică da d’emult făciă un om d’in sat Paşt’ile pântu tăt satu, făciă pâin’ea şî cumpăra vinu, d’imn’ica înt-un ciubăr şî pun’é zinu pest’ẹ pt’ita aceiẹ sfinţâtă şî api n’e mâna mama aşă cu un paharaş d’e-o literă şî api aceiẹ iera pasca, da amu n’e facem fiecare acasă.11 În Săptămâna Mare, în fiecare sară n’e ducẹm la biserică şî să cit’é Paraclistu Domnuli Iisus Hristos şî stam cât’e o oră, două în fiecare sară...foart’e fain...aceie-i Săptămâna Mare şî d’e joi sara până dumin’ecă d’imin’eaţa ajun...nu mănăncă n’ime...ieu t’iar nu vreu să mă laud da ieu am optâşpe - douăzăci d’e ai d’e când ţâi daiest’im n-am ţânut că am avut ciă’va boală....şî sara api vin’erea să făciă Prohodu Domnuli. Vinerea să feşteu şi ouăle, vin’erea l-o răst’ign’it pa Domnu Iisus şî o curs acolo pa...o pus un coş d’e uouă şî acolo o curs sânjăle şî s-o feşt’it tăt’e uouăle, o fost roşii. Le făceam cu fẹşt’eală şî să făciă şî cu oţăt...da zâciă că nu îi bin’e în vin’erea să lucri că şî la Domnu Iisus i-o dat oţăt pa buret’e pa crucẹ şî o zâs: „Doamn’e, iartă-i că nu şt’iu cẹ fac! Aşă o zâs Domnu Iisus şî şi-o dat Încondeiatul ouălor în Lăpuş; Foto: Felician Săteanu 10 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 11 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009; 170 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) sufletu...ş-o dat viaţa. Şi aciăla era un obd’iceai mai-naint’e să să îngroape ouăle în brazdă da acuma nu să mai face.12 Masa Moşilor În joia d’e Paşti ducẹ mai multă lume mâncare d’e post, care ce-o avut: pere hiert’e, poame cum le zâciă la noi şî prun’e, varză d’e post, no, să duceă în joia d’e Paşti şî în zua d’e Paşti şî în zua d’e Paşti iară să făciă, atunci aduciă lumea tăt’e bunătăţâle, după amn’iazăţi, ouă roşii şî le dăd’e la copt’ii şî să mânânciă care ci-o avut, da nici nu fac amu doară.13 De Moşi să făciă că ducẹm vasă...api io îmi ducẹm la cutare, la o vecină vas, ea îmi aducẹ mie api c-un pahar d’e horincă api îi dam şî ei la ié ş-api acolo până sara n’e petrecẹm şî bagam 5 omin’i la masă, saraci. Prima dată le dam mâncare la aceia şî bautură şî vas şî apoi n’e uspatam noi până sara. Aşă o fost! Da acuma s-o strâcat socot’elile...nu să mai fac moşi.14 Paştele La Paşti zâciă că dacă intră femeie o zâs că tăt on an d’e zâle sărăcia ţi-o intrat în casă. Moşu mn’eu, am fo cinci fẹte şî nu n’i-o lăsat să mẹrem pântu tătă lumea. O mărs o soră d’e-a mé şî pa când o vin’it acasă o tras-o d’e cap d’e i-o smuls păru d’i pa cap da...mai d’emult nu să ducẹ da acuma să mai duc fẹt’ile. Ca să-ţi îmble bin’e tăt anu, barbatu îi norocu căsî, şî d’e Crăciun, şî d’e Anu Nou şî sara şî dimin’eaţa, să nu-ţi între femeia în casă că-ţi întră sărăcia.15 63. N-am jucat aşa de bine De când o fost tata mire. Nici atuncea n-am jucat C-o fost tata supărat Că s-o rupt chinga la pat Şi m-o pus la rădicat. Preluca Nouă, 1960 64. Vecina de lângă mine. Totdeauna prinde bine Şi cu pită şi cu sare Şi cu câte anu are. Preluca Nouă, 1960 65. U’iu’iu şi vai de voi; Nu plătiţi o ceapă doi. U’iu’iu şi vai de ei Nu plătiţi o ceapă trei. Preluca Nouă, 1960 Masa moşilor în Lăpuş; Foto: Felician Săteanu 12 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 13 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009; 14 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 15 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 171 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 66. Mulţ drăguţi am avut eu După toţi îmi pare rău Nu-mi pare rău ca după unu C-o fost frumos ca păunu Când intra la noi în t’indă, Struţu lui juca la grindă; Cînd intra la noi în casă, Struţu lui juca pă masă. Preluca Nouă, 1960 67. La leliţa-n jebu sumnii Tri păduchi se bat cu pumnii On păduche strigă: - Vai, măi păduche să nu dai La leliţa-n jebu zadii Tri păduchi să bat cu pumnii. Preluca Nouă, 1960 68. Dragu mi-i a fuşcăi După oile mândrii Măcar n-are numa tri; Patru cu mioara ei Cinci a fi de s-a mârli. Preluca Nouă, 1960 Ajunjăm până pân Gura Şăsuli, odată era în zua d’e Paşti, nu uit veci, am fo pă Costa Curţî cu Şofrona li Clopoş,...n’e-am jucat d’e-a mincia că aşă n’e jucam atunci, în zua d’e Paşti, vai...cu batrân’i, cu...şî n’e-am oprit că-i fântână să bem apă şî am lasat jocu jos, şî cu vid’irile api până am ajuns mai în capătu satuli, pă drum în sus, şî api o ieşât şî d’i colo şî d’i colo şî api pă care cum i-o prins, până o fo leoarcă, la noi aşă să ţân’e Sf. D’iord’ẹ. Pa min’e m-o scos odată Anuca li Marton cu D’iord’ia Hoşd’ii pă fereastră şî mi-o pus vid’irea cu apă în cap, no aşă că te-ai ascuns, no stai că t’e ud.16 Sfântu Gheorghe Dapi atunci n’e udam d’e cură apa d’in noi. Tineretu să da unu după altu cu vid’irile plin’e d’e apă. Dacă aveam în casă un Gh’eorgh’ẹ api făcẹm o păret’i d’e prescuri în ceie zî şî ducẹm la biserică şî plăt’ẹm o slujbă şî îl pomin’ẹ pa Gh’eorgh’e, da...ieu când am fost acasă aşă făcẹm. Să zâciă că o fost on sfânt aciăla, o zâs că o fo cu cai; o calatorit cu călăreţu şî o zâs că cum...odată l-o luat aşă ca un vânt aşă şî ca şî când ar fi zburată şî aşă l-o şî d’esămnatu-l aşă, calul...Sf. Gh’eorgh’e o fo şî l-o şî pus în icoan’ẹ... l-o fotografiat în icoan’ẹ...da...o fost om, omu lu Dumn’ẹzău aciăla. Să udau oamenii de Sângeorz ai de min’e...a mẹle n’ẹpoat’ẹ numa-ncasă sta...ui d’e min’e cum vin’é fẹciorii şî tăt’e le făciă mlad d’e ud’e...să pastra...şî acuma da acuma numa nişt’ẹ copt’ilaşi să udă. Şi să duciă cu oile şî le pun’ẹm calci...era n’işt’e calci aşă... nişt’e buruien’i aşă galbin’e şî le pun’ẹm pa spat’e şî api le ducẹm la paşun’e pa oi şî le afuma dimin’eaţa...da...şî pun’em un lanţ sub prag ca să să ţâie tăt’e d’eolaltă aşă le pun’em şî pest’e prag trecẹ...da.17 Măsurişul laptelui În zâua ceie tătă lumea lua laptele, pi stânaşu îl lua în primn’ire şî-l împarţăşt’e la tătă lumea în zua aceie, căt’e-o bucată d’e caş, cât’e-o bucată d’e urdă primeşte fiecare. Apoi să făcea petrecere după măsuriş d’e numa numa. Atuncia punẹ bani pă horincă fiecare. Capu stân’ii ducẹ horinca şî api dădeu bani. Şî femeile duceu mâncare d’e acasă, api care cẹ-o avut: mn’iel împlut, friptură d’e mn’iel, prăjâtură, plăcintă, cozonac, să înt’ind’e feţă d’e masă acolo jos şî api grupuri aşă. Femeile nu au voaie să intre în strungă şi să mulgă, să zâciă că femeile nu-s curat’e să intre între oi, mai ales d’e erau la ciclu, nu era voie nicicât.18 Să măsură cu cupa. Să duc acolo şî mulg fiecare int-o galeată şî api într-un ciubăr mare, mare acolo să măsură lapt’ile...doi omin’i, unu ţân’é cupa şî altu întoarnă în cupă. Şî api io am avut tri cupe ş-o felie, altu ciânci cupe ş-un fartai...altu...aşă...aşă să faciă. Şi îi zice 16 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 17 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 18 Performer Maria Filip, 68 ani, Libotin, 2009; 172 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) măsuriş api pa când gatam lapt’ile api îl pun’é care avé mai mult lapt’e api puné şî îl urd’é şî ciăilalţi faciă o masă d’e ici până colo...api n’e uspatam;...acuma noi n-avem oi, numa cin’e are oi...puţân’e oi îs în sat. În saptamâna brânzâtuli ducẹ care avẹ mai mult...care avẹ 20 d’e oi care avẹ 15, d’e la 10 în sus. Pa când în zua masurişului urma care avé mai mult şî cu o felie d’e-o avut. Să ducé şi parint’ile şî faciă acolo slujbă pa...pun put’ina şî pa put’ină pun o ştergură faină, o faţă d’e masă faină şî acolo puné crucea şî acolo să faciă apă sfinţâtă să puné busuioc şî să stropeşt’e tăt tăt. Şî zâciă rugaciun’i parint’ile...un ceas...la tăt’e stân’ile méré parint’ile cu d’iac.19 Rusaliile Puné t’ei la căşî sâmbătă sara, zua d’e Rusalii o sărbătorim ca zua d’e Paşti, făciăm mâncare, prăjâturi, curet’i împlut, ca la Paşti. D’e Rusalii api noapt’ea fẹciorii duc lẹsă, duc ştrafuri şî le pun d’easupra râpt’ii şî api să duc oamin’ii acolo şî api duc cole pa lângă icoan’e und’e méré la icoan’e... acole la râu trebẹ să să facă sfinţăn’ia apii şî acolo api no...vezi că acolo în gios am vazut că o ţâpat crucea şî api s-o bagat aşă cum l-o nascut mă-sa şî s-o bagat şî o aflat crucea. No aicia să ducẹ numa şî stropeşt’e pest’e râu aşă şî rugaciun’i...vreo tri ceasuri acolo cu icoan’ile şî mărg şî cu cât’e douăzăci, trizăci d’e icoan’e şî mărg femeile şî barbaţii, tăt’e, tăt’e şî le sarută aşă pa rând.20 69. Cu femeia care-i ră Du-te-n pădure cu ié. Şi când tună şi trăzneşte Ia toporu şi loveşte. Vină acasă supărat Şi zâce că o tunat. Preluca Nouă, 1960 70. Vină acasă năcăjit Şi zâce că o trăsnit. Preluca Nouă, 1960 71. Am o mândră căţăluşe Pune patu lângă uşe. Da şi io-s mare căţăl, Când mă duc, mă sui în el. Preluca Nouă, 1960 72. Vai de mine, bine mi-i Când ceatăra e aci Şi gordona nicări. Preluca Nouă, 1960 19 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 20 Performer Năstăcuţa Bota, 74 ani, Lăpuş, 2009; 173