memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 35. Cetăraş ceatăra ta, N-ar zâce la nimenea. Preluca Nouă, 1960 36. Cetăraş, cu strune bune Duce-m-aş cu tine-n lume. Preluca Nouă, 1960 37. Ceteraşu ar fi bun Da îs strunile de-alun. Preluca Nouă, 1960 38. Tăt aşé mă bate gându Să-mi vând casa şi pământu Să-mi ieu cai şi hamuri bune, Să mă duc cu mândra-n lume. Preluca Nouă,1960 Colecţia CORINA ISABELLA CSISZÁR Tradiţii din comuna Onceşti Mersul în cătane Când era feciorul de mers în armată la 20 de ani, părinţî pregăté mâncare. Făcéu ptiroşte, prăjitură, tăt felu şi horincă. Făcéi masă aşé. Şi zâne feciorii, mulţi din sat şî fete. Şi horéu hori de aieste de mărs în armată. Pătru nost când o mărs în armată, o vinit mulţi feciori, multă lume. Şi eu eram tare năcăjită, ca orice mamă la care-i pleacă fecioru în armată. Şi horéu fetile şî băieţî: Plânge-mă, mamă cu dor, Ţ-am scos boii din ocol Ţ-am arat, ţ-am sămânat, Numa nu ţ-am ajutat. Api ieşé tătă lumea din casă şi băiatu care meré în armată, lua o sticlă de horincă de litru în mână. Şi meréu tăţi până în capătul satului, vo 2 kilometri pă jos. Şi méré tătă lumea ca după nuntă, după ei. Şi bătrânii şî tânerii. Şî ieşé din fiecare ocol lumea şî zâcé de exemplu: - Ioi, ni méré fecioru lu Deorde a lu Lorinţ în armată. Băiatu méré la fiecare poartă şi închina şi da să beié la fiecare. Şî până în capătul satului aşa să ducé. Băieţii viné cu muzică, cu ceteră, cu dobă, cu zongoră. Până în capătul satului îl ducé şi acolo viné carăle, 2, 3 cară. Şi urcau feciorii şi fetele şi fecioru care méré în armată şi muzica cu ei. Şi până la gară în Sighet îi ducé. Tăt cântau în car tăt drumu. Şi cântau şi jucau şi în gară, până pornea trenu. Şî horéu: Eu mă duc, mândră, mă duc, În cătane nu la plug, Eu mă duc mândră-n cătane, Tu rămâi şi spală haine. Şi le spală-n soponele Şi le usucă cu jele.1 Prelucrarea cânepei Mai demult să lucra cu cânepa, amu nu mai lucră nime. Să sămâna cânepa unde era mai bun pământu, ca o grădinuţă să făcé. Era multă cânepă. Şi erau două rânduri de cânepă, de vară şi de toamnă. Aceie de vară o culegém mai iute. Şi umblam pân holdă s-o 1 Performer Maria Rednic, 71 ani, Onceşti, 2015; 164 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 39. Sub fereastă la mândra Bate vântu cânepa Şi o bate în tulpină Mândra plânje şi suspină; Şi o bate chiar în floare Mândra după mine moare. Preluca Nouă, 1960 Culesul cânepei; Foto: Felician Săteanu smulgem şi făcém snopti. Îi făcém cam cât cuprindeam în mână şi îi puném tăţi cu floarea în sus şi rădăcina în jos. Mérém acasă, tăiém rădăcinile acele să sie la o formă şi o întindém pân ocol tăté. Făcém legături cu 10 snopti. Legam şi după ce să uscau, îi tăiei şi din vârv ca să sie rotund snopu. Şi luam câte 4 snopti şi îi legam doi cu floarea încolo şi doi cu floarea încoace şi cu o răchită la mijloc. Şi când gătam, mérém cu ié la râu. Bătéu oaminii pociumptii, nu tomna în mijlocu apii, să nu mâie apa cânepa. Şi puném snopii unu lângă altu. Şi acolo băté altu pociump iară. Cât ne ajungea, tăt la un metru jumate baté pociump. Şi după ce gătam de pus, lăsam aşé vo doi snopti. Şi puném ptietrii mari peste, să nu zie apa să mâie cânepa, puném multe ptietrii şi o lăsam 2 săptămâni în apă la toptit. La 2 săptămâni mérém şi cătam. Trebuia să sie aşé albă, mândră, să să ducă verdeaţa ceie di pă ié. Şi luam câte un snop şi dam cu el şi cu un capăt şi cu celălalt. O aducém acasă şi o puném aşé pângă gard să să usuce şi pă pălanturi (garduri), până să usca tătă. Şi api o scotém în uliţă şi o meliţam. Şi o puném pă meliţă şi o rumpém tătă. Prima dată dam cu ié în meliţă şi apoi dam cu meliţa pă ié. Mai demult femeile bătrâne o freca cătă gerunte, de le era roşii şi picioarele. Şi o puné să să uşte iară şi apoi să trăgé. Luau hrebdinca şi trăgeu. După ce puném hrebdinca la soare, ducém snoptii ceia, îi dădem pân hrebdincă, să rămâie numa fuioarele cele noi. Şi ce era mai mnic, puném înt-o lature. Gătam de tras, făcém din 3 – 4 snopti un fuior. Şi rămânéu trăsuri mai scurte. Le trăgém şi restu ce rămâné era câlţi. Şi tăte să puné separat. Şi din fuior făcéu cămeşi de tăte dzâle şi din câlţi făcéu lipideauă, făţoi, ştergători, saci de dus la moară, cenuşeri. După ce bătém fuioru, api trebuia tors. Demult femeile torcé, făcé siru subţâre, lega mărjaua pă el şi o impingé şi cu iasta mână trăjea de caier şi torcea. Cine o tors mândru şi o vrut să sie găzdoaie. Mai torc şi amu de mână. După ce torcéu torturile acele şi era gata, le răştié pă răstitori. Cam o kilă pă un răstitor. Şi să lega şi acela era un tort. Şi api câte 15 torturi şi mai bine, să făcé din cânepă. Ş-apoi să puné de-amoi în apă caldă cu cenuşă şi sta acolo în apă caldă. Şi le lua din cenuşă şi le întindé aşé în apă caldă pă iarbă 40. Să jucăm care cum ştim Că cu jocu nu trăim, Că trăim cu mălăieş Şi-l aducem de la Dej. Preluca Nouă, 1960 41. Bem horinca ca şi apa Şi io şi mama şi tata. Preluca Nouă, 1960 42. Sai în sus măi ţângăuş Că io-s mic şi sai mai sus. Preluca Nouă, 1960 165 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) 43. Zis-o mama cătă mine Fă-te popă, măi, copt’ile! Io popă nu mă poci face Că nu-mi dau mândrele pace. Preluca Nouă, 1960 44. Nu mă lasă mândra-n pat Niciodată când îs bat, Numa când îs supărat. Preluca Nouă, 1960 45. Nu te uita la opinci Că te-mbie să le mănânci Ci te uită la obiele Cum iesă colbu din ele. Preluca Nouă, 1960 46. Horincuţă cu piperi, N-am băut de-alaltăieri. Preluca Nouă, 1960 şi le presăra cu cenuşă. Şi apoi să puné în bărbânţă. Era bărbânţă mari făcute şi la mijloc cu o gaură. Şi aveam cenuşer anume făcut din cânepă, rar, ca să treacă pân el. Puné deasupra pă torturi şi apoi puné cenuşă multă, câte o oală mare de cenuşă. Şi să punéu câte două oale mari cu apă la fiert, până când clocoté. La început turna mai călducă, ştii să nu le opăreşti şi api tot mai fierbinte, mai fierbinte şi câte 10 oale de acele. Şi api le lăsa acolo să stăie până-n ceie zî. În ceie zî să lua cenuşeru, şi torturile să punéu în desagi de cânepă. Trebuie să sie galbine, după ce le sierbem mândre, de nu, le mai serbem o dată. Şi după ce să uscau, puném vârtelniţele şi le depănam. După ce le depănam trebuiau urzâte pă urzoi. Teara de lipideu să puné din 7 sau din 8. Care era de trăsuri, să puné din 11 jirebdé, aşă să zâce. Care era de sărbători, toarsă pă mărgé era din 12, din 14 şi din 15 jirebdé, că era mai deasă şi mai mândră. După ce să ţesă, pânza o trăgéi pă sus şi-o dădei pân iţă şî pân spată. Apoi îl puném iară la siert şi deasupra să puné cenuşă pă ié. Şi să serbé aşă ca torturile de astăzi până mâni. Şi api o ducém la râu. O ţâpai de 2 – 3 ori în râu. Era primăvară şi era grădină cu iarbă şi să puné aşé cât era de lungă. Câte 5 – 6 – 7 rânduri de pânză. Câte 2 – 3 zile le ţâném. Le strângém noaptea. Să bdilé, aşé zâcem. Apoi o tocila. După ce era gata siartă şi era mândră pânza, îndoié pânza aşé drept în două şi să puné aşé pă masă. Şi lua sucitoriu şi să învârté pă sucitoriu, să să întingă. Şi api făcé cu pranicu. Şi apoi să croia cămeşile. Şi să cosă la bărbaţi câte 3 – 4 rânduri de cămeşi şi gatii. Şi nu să măsura în metri, măsurau în râf. Râfu îi mai mic decât metru cam cu o palmă. Şi apoi să cosé gulere şi lipideauă. Să scula mama la 5 sau mai iute şi până serbé oalele cu mâncare, torcé fusă; şi sara şidé până la 12 noaptea. Femeile îşi puné de acasă apă clocotită într-un badoc şi ducé la râu că te dureu mânurile în apă rece când băgai; şi api mai băgau mânurile în badoc. Cânepa de vară n-are sămânţă, numa o floare galbână şi ceie de toamnă are o bociulie şi înt-aceie îi sămânţa. Şi să lăsa până să cocea bine aceie. Şi toamna o culegém. O rotunzăm de la rădăcină şi să întindé aşé pân ocol. Şi api puném jos un lipideu şi puném un miez de scândură pă el. Şi lua pranicu şi puném snopu acolo pă el şi dam şi frecam şi pica sămânţa acolo pă lipideu. 2 Reţete de post Tocană cu oloi Sierbé tocana şi o freca aşă frumos şi înt-o cratiţă frigé un ptic de ceapă şi o puné deoparte. Şi tăt lua cu lingura şi puné într-un blid ori înt-o tigaie bucăţî cum faci găluştele, da mai micuţă. Şi făcé multe să avem tăţi. Şi pa când termina de le pus tăte, turna oloiu cela cu ceapă pă ele. Şi puné un capac pă cratiţă şi o scutura să 2 Performer Maria Rednic, 71 ani, Onceşti, 2015; 166 memoria ethnologica nr. 54 - 55 * ianuarie - iunie 2015 ( An XV ) să amestece tătă pă ié. Şi ne puné în blide, mâncam câte 3 dintr-un blid, cu linguri de lemn. Tocană cu lictar Lictarul îl muie cu un ptic de apă, puné şi un ptic de zahăr şi îl freca bine. Şi făcé pături, un strat de tocană şi unu de lictari şi tăt aşé. Turte tăiete Frământa, puné fărină şi apă şi un ptic de sare. Şi le frământa ca laştele (tăiţeii) aşă vârtos. Şi să sucé turta aşé pă masă şi o tăie felii late aşa ca şi coştele. Ş-api férbé în apă cu sare. Şi api puné ulei cu ceapă prăjită şi le pârgăluie. Pogăci Făcé tocană de mălai. Şi rămâné tocana. Şi lua aşă câte o bucată şi puné un pticuţ de fărină pă masă şi sucé cu sucitoriu, aşa ca plăcinta rotundă. Şi o puné pă şpori. Şi făcé un pic de mujdei de ai şi le unje. Şi aşă de bune erau. Ciuline Îs fructe tăiete, coapte la soare. Prunele le cocea în cuptor. Să împleteu lesă din rătită, aşé cum is coşurile, aşé lungi. Şi făcé foc şi băga coşurile cele. Şi punea mai multe rânduri în cuptiori, pă câte 4, 6 rânduri. Plăcintă pă pănujă Să aducé mălaiu cu tăt cu pănujă acasă. Şi puné câte 2-3 cară de mălai în casă. Şi sara zine mai multă lume şi la fete zinéu şi feciorii a desfăca. Şi care era cu rudă mai mare şi cu rudă mai lată, făcé ciumou din té. Ştii cum îi ciumoú? Strângé mai multe de acolo şi le punea de-o latură. Făcé câte 20 – 30 de ciumoauă. Şi le puné sub streaşina căsî, să să usuce. Şi de acolo lua şi ne făcé aşă pupuţi iarna, din fărină de mălai, pă frunză de pănujă. Cum frământa pita de mălai, cu apă şi cu sare, punea aluat, nu să punea drojdie. Avé mama o olică mică de lut. Lua din aluat şi puné în cana ceie să dostească. Şi aceie o lăsa acolo până când făcea iară pită (aceie îi maiaua). Făcea foc bun şi punea pâinea de mălai pă foc. Şi punea mama o frunză de cureti, punea aluat de acela pă frunza ceie, cât un pupuţ de aiesta, cum îi jemle rotund. Şi după ce îi scoté din cuptor, îi ungé cu slănină deasupra, când nu era post. Şi eram mulţi prunci şi mnirosea tare bine până afară. Şi aşé aşteptam tăţi câte un pup de-acela. Şi iarna când nu era cureti, făcéu plăcintele cele pă frunză de pănujă.3 47. Cât îi moşu de bătrân Tăt ar mânca măr din zin Ş-ar mai face cân şi cân. Ar mânca da nu le poate Că n-are cu ce le roade. Preluca Nouă, 1960 48. Ce lucraţi de nu strigaţi, Mămăligă mestecaţi?! Preluca Nouă, 1960 49. Ăsta-i jocu nimănui, Nici o strigătură nu-i. Preluca Nouă, 1960 50. Învârtite păstă cap Că la noi aşé le plac. Strânjeţi-le cătă voi C-aşe-i mândru pă la noi. Preluca Nouă, 1960 3 Performer Maria Rednic, 71 ani, Onceşti, 2015; 167