memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) AUGUSTIN MOCANU Două noi cărţi de Iordan Datcu Personalitate prolifică de cercetător deosebit în câmpul vast al culturii populare orale, impresionând printr-o prezenţă promptă şi continuă vreme de cinci decenii, prin seriozitate şi prin calitatea şi ţinuta ştiinţifică a lucrărilor sale, recunoscut şi apreciat, premiat cu: Premiul Timotei Cipariu al Academiei Române (1987); Premiul "Ethnos" pe anul 1994 pentru în- treaga activitate; Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria A, Literatură, conferit de Preşedinţia României (2009) şi cu multe altele, Iordan Datcu şi în anul acesta ne-a dăruit două cărţi interesante: I. JURNAL 1981 - 1989, RCR Editorial, Bucureşti, 2014, 310 pagini II. ETNOLOGI BASARABENI, NORD - BUCOVINENI ŞI TRASNISTRIENI, RCR Editorial, Bucureşti, 2014, 272 pagini I Jurnalul conţine însemnările ilustrului etnolog Iordan Datcu, făcute în ultimul deceniu de existenţă a regimului comunist, 1981-1989, perioadă comparabilă prin desfăşurarea şi presiunea întunericului cu cea din obsedantul şi mult-hulitul deceniu al şaselea din acelaşi secol. Cartea "s-ar fi putut intitula ", deoarece în acei ani Iordan Datcu lucra acolo ca "redactor principal la Editura Minerva." În acel edificiu era concentrată o mare parte din instituţiile de comandă şi execuţie cu sarcini în domeniul culturii spirituale: sedii de edituri, de reviste şi ziare etc, şi peste toate...." Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Centrala Editorială. Casa Scânteii era deci un vad unde puteai să întâlneşti scriitori, editori, artişti, ziarişti, nu numai din Bucureşti. De la unii din aceştia am aflat chestiuni pe care le-am notat îndată. Am consemnat ceea ce am trăit, ceea ce am citit, ceea ce am văzut, ceea ce am auzit." (pp. 5-6) În Argument, autorul prezintă astfel conţinutul şi stilul cărţii sale: "Puţine însemnări sunt despre colegii mei, şi asta pentru că m-au interesat în primul rând chestiuni generale, m-am raportat la o serie de evenimente culturale. Îmi pare că am reţinut multe aspecte semnificative ale confruntării noastre, a editorilor, cu dirijismul generalizat, cu cenzura. De asemenea, că am notat sistematic îngrijorarea noastră privind cărţile de care răspundeam, nesiguranţa noastră, datorată deselor zvonuri privind masacrarea planurilor de apariţii, restrângerea de personal. 242 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Consemnările mele sunt de regulă lapidare şi neliteraturizate." (p. 6) Considerăm că prin câteva extrase scurte se poate ajuta la formarea unei impresii cât de cât clare şi realiste asupra conţinutului cărţii în discuţie. Iată-le: 6 septembrie 1981 - "La televizor nu mai încetează odele, marşurile, brigăzile artistice de agitaţie la ora când abonaţii aşteaptă filmul de duminică seară; bun sau prost, cum e, mai des prost, dar este un film." 22 septembrie 1981 - "Ambasadorii străini de la Bucureşti - spune presa străină - au primit aprobare să se aprovizioneze cu alimente de la...Ruse (Bulgaria). Cozi...cozi...cozi...la zahăr, la ulei, la carne, la orice. La cele mai bune cofetării din centrul Capitalei nu găseşti ciocolată, vitrinele fiind tixite cu...sticle de şampanie şi de coniac." (pp. 20-21) 5octombrie1981 -"Ediţia a doua a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, de G. Călinescu, continuă să bată pasul pe loc. Deşi se culege, la Arta Grafică, de mai bine de un an, se află în bun de tipar doar o jumătate din lucrare." ((p. 23) 3 aprilie 1983 -"Zilele trecute, un redactor de editură îi spunea unui redactor de la o casă de filme că cinematografia noastră şchioapătă. Cel din urmă a replicat că nu şchioapătă, ci i-au fost rupte amândouă picioarele." (p. 49) -2- 2octombrie1985 - " Domnul Ovidiu Papadima mi-a scris pe antologia sa de basme populare, Tinereţe fără bătrâneţe: < Colegului întru ştiinţă şi pasiune pentru fenomenul literar românesc, Iordan Datcu, prieteniei căruia îi datorez atât de multe momente de tonificare sufletească, 1 oct. 1985, Ovidiu Papadima.>" 4 noiembrie 1985 -"A devenit o problemă procurarea pâinii. Sâmbătă, n-am găsit pâine nici în piaţa Chibrit, nici în Cartierul Bucureştii Noi. Se aduce pâine, la sfârşit de săptămână, doar după ora 16, după ce au plecat navetiştii. Necăjiţii aceştia nu mai pot pleca din Capitală cu pâine pentru familiile lor." (p.160) 11 decembrie 1985 - "Haz de necaz: poporul român este foarte credincios: ziua posteşte, noaptea aprinde lumânări iar duminica se duce la slujbă." (p. 162) 10 septembrie 1988 - "Represaliile oficialităţilor contra Anei Blandiana se anunţă destul de dure. I-a fost scoasă rubrica pe care o avea la România literară. Mai mult decât atât, un reprezentant al Centralei Editoriale a anunţat toate editurile din ţară să scoată numele poetei din orice tipăritură din ţară." (p. 214) 243 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 31octombrie1988 - "Ieri a fost ziua recoltei. În ziare, un amplu mesaj, de o jumătate de pagină, către ţărănime. În piaţă însă sărăcie ca de obicei." (p. 216) 11 noiembrie 1988 - "După un şir de palide participări la târguri internaţionale ale cărţii, România face marea greşeală de a nu mai participa deloc la astfel de sărbători ale cărţii, aşa cum s-a întâmplat recent la târgul de carte de la Frankfurt, cel mai important din lume şi cel mai vechi (40 de ani). La ultima ediţie au participat 97 de ţări. Albania da, iar România, nu." (p. p 218-219) II În cele vreo 46 de materiale publicate din 1991 până în 2013, care compun volumul despre etnologii români din fostele teritorii sovietice: Basarabia, Bucovina de nord şi Transnistria, Iordan Datcu alungă valurile de negură şi minciună de pe realitate şi scoate la lumină adevărul privind tradiţiile culturale româneşti, lupta necontenită şi sacrificiile, uneori urcând către cel suprem, ale multor intelectuali pentru studierea, apărarea şi salvarea acestora în faţa măsurilor de rusificare impuse de autorităţile de ocupaţie prin fel de fel de metode. Domnia Sa îşi caracterizează, astfel, conţinutul lucrării şi diversele formule de texte utilizate pentru punerea lui în valoare: "...am scris, de-a lungul anilor, studii, articole, recenzii, am alcătuit bibliografii şi am publicat documente despre etnologi din Basarabia, nordul Bucovinei şi Transnistria." (p. 7) Compusă în întregime din texte destinate publicării imediate în periodice de orientare cultural-ştiinţifică şi literară, cartea se citeşte cu interes, curiozitate şi plăcere, deoarece aduce în faţa noastră imaginea unei lumi de care ne simţim legaţi sufleteşte, dar, datorită vitregiei vremurilor în care ne-a fost dat să trăim, aproape necunoscută multora dintre noi. Pe măsură ce lectura înaintează, în faţa privirilor noastre interioare prinde viaţă o veritabilă trecere în revistă a periodicelor cu existenţă mai lungă sau efemeră care s-au angajat în lupta pentru adevăr, cum au fost: Pagini basarabene, Viaţa Basarabiei, Tribuna românilor transnistrieni, Mărgăritare basarabene, Moldova nouă etc, cărora li se adaugă publicaţiile subvenţionate de statul român - Buletinul Institutului Social din Basarabia şi Buletin Ştiinţific, editat de Muzeul de Stat din Chişinău. Citind diferitele materiale care alcătuiesc volumul, vom descoperi o mulţime de intelectuali care s-au dedicat cu trup şi suflet cercetării culturii populare din regiunile în discuţie, au muncit şi luptat pentru cunoaşterea şi dezvăluirea adevărului, aducând fiecare contribuţia lui specifică. Enumerăm alfabetic o serie de nume în speranţa că nimeni cunoscut nouă n-a rămas uitat: Dimitrie Balaur, Nicolae Băieşu, Grigore C. Bostan, Grigore Botezatu, Ion Buzdugan, Victor Cirimpei, Tatiana Găluşcă-Cârşmariu, care îşi declară crezul spunând: Eu nu trăiesc decât pentru Basarabia; Tudor Colac, Constantin Eretescu, Gheorghe V. Madan, Alexei Mateevici, Nichita P. Smochină, Vasile Şoimaru, Petre V. Ştefănucă, Elena Niculiţă Voronca. În speranţa că am reuşit să atrag atenţia asupra problematicii acestor două cărţi, le urez cititorilor lectură plăcută şi folositoare. 244 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Panoramă Baia Mare; foto: din Albumul Maramureş, 1984 245