memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 109. Ei hai şi iară hai. Eu mai mult nu te-oi ţâné, Că te-aşteaptă mirele. Ţura tri şi iar aşa. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 110. Ei hai şi iară hai. Că mai mult de oi strâga, Mă tem să nu mă sfădea. Ţura tri şi iar aşa. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 La îmbălţuitul miresei 111. Colecţia ALEXA GAVRIL BÂLE Etnoiatrie 1. De nu-ţi rumăgă vaca, îi dai bere cu drojdie (sfarmi o jumătate de pachet de drojdie în cinci sticle de bere), ori sare amară, o jumătate de kilom, cu drojdie cu oţăt ori pătrunjel fript în untură şi amestecat cu ouă.1 2. Când să umflă pulpa la vacă după ce fată se dă zăr, să freacă cu sare şi să mulje des, cam la tri ceasuri. (idem) 3. La porci nu-i bine a le pune în nas drod de aramă, că-i doare capul.2 4. Ceai de mentă, sunătore şi coajă de stejar se dă când se cufuresc vacile.3 5. La scroafa ce să umblă după dier, plămădeală din fărină de mălai cu drojdie. Se dă două-tri zile.4 Tătă noaptea o trecut, Dimineaţă s-o făcut, Lumea începe a mă-ntreba Cu ce-oi îmbălţui mireasa. Da' io n-oi îmbălţui Până ce nu i-oi povesti, îi bun.6 6. Mujdei cu broză la diţăi, când tuşăsc.5 7 Ou bătut cu lapte dulce, la porci când tuşăsc; şi la om 8. La cai, cându-s galbini mucii care-i ţâpă pă nas când Cât îi de greu a trăi. Că eşti tăt supărată, Nu eşti ca la mama fată. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 tuşesc, îi bai. Aceia nu să mai tomnesc, să duc, dau în chehe.7 9. Carnea de berbec nu-i bună primăvara, face un fel de muci pă ié. Îi bună cătă toamnă, da să-i iei când îl tai.8 1 Ciocoş Ioan, 66 ani, Berinţa, mai 2001; 2 Coman di pă Râu, Şurdeşti, 63 de ani, mai, 2002; 3 Onorică Lucian, Cerneşti, 56 de ani, 11 mai, 2002; 4 Rafil, Şurdeşti, 32 ani, 11 mai 2002; 5 Câmpan Ileana, 61 ani, Făureşti, 22 mai, 2002; 6 Mătuşa Ileana din Plopiş, 22 mai, 2002, 70 ani; 7 Dobrican Gheorghe, Unguraş, 45 ani, 22 mai 2002; 8 Nicolae de pe Obcină, Şurdeşti, 60 ani, 22 mai, 2002; 230 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 10. La muşte, în grajd, pui frunză de nuc, stâlpău cu frunze. La ţară, în poduri, printre grâne, pă grămezile de grâu, şi pentru şoareci îs bune, că-i fugăreşte mirosu. 11. La oi, brânza stă din păşune. Îi bine la stână să se calculeze o capră la 10 oi. Trebe capre la stână, pă toamnă dam lapte la câini şi la păcurari.9 12. Zamă de orez cu zamă de ştede amară şi apă multă când au marhăle diaree.10 13. Nu să înţarcă purceii dint-o dată, că i să urcă laptele la scroafă la cap şi bolunzăşte. Se răresc purceii la scroafă cându-s prea mici ori pre mulţi şi ea nu are lapte. Să duc în casă şi li să dă lapte de vacă. De să cufuresc, laptele de vacă să îndoieşte cu ceai de chiminoc. 14. Câinele cela cu nasu roşu îi bun tare. Îi rău de oamini şi de hiară.11 15. Când marhăle rod iezălea, ling păreţii, le dai vârfuri de cătină cu frunze. Vârfurile să hie crude, fragede.12 16. La purcei, când tuşesc le dai untură cu oţăt de poame. Oţătu-i bun păntru febră.13 17. Când nu să scoală purceii de jos îi freci bine, bine cu oţăt de mere şi cu arămită şi pui o cârpă de lână pă ei, după aceea, on sfetăr rău, o obială de gubă pe care o legi cu oarece. Pe gură le dai ţuică cu oţăt de mere şi cu propolis, de ai albine. Când răcesc, porcii ar tot bé apă, apă hâdă din tăte groptile. Ca să nu beie apă, le pui terci cu oţăt în ţuică să beie şi le faci ceaiuri calde, de orice.14 18. Ceai de strog, de ştede şi de ovăs boabe le dai la purcei cându-s răciţi şi ar bé apă multă. Le pui în troacă, să aibă. Ceaiul de stede-i bun şi la diaree, când să cufuresc verde.15 9 Vasile Brodaci, 60 ani, cioban la Plopiş, 16 mai, 2002; 10 Ioan Lăzău, Dăneşti, 51 ani, 2002; 11 Aurel Dan, 30 ani, Şurdeşti, 21 mai 2002, la Faţa Dealului către Cetăţele; 12 Profira Gândac, 60 ani, Fânaţe, mai, 2002; 13 Gheorghe a lui Horgoş, 55 ani, Şişeşti, 10 iunie, 2002; 14 Silviu din Negreia, 55 ani, 6 iunie, 2002; 15 Tudorică Ardelean a Trepşii, 62 ani, Şişeşti, 2002; Colecţia ANGHEL POP Oraţii de nuntă din Fărcaşa Stărostitul la casa mirelui 112. Mire, ce te uiţi atâta, După fet'e tinerè? Ori aduci noră la mă-ta Ori de duci de ginere. Altu' nu să mai petreacă, Nici cu fete şi feciori, Nici la joc în sărbători. Popa când te-o cununat, Cu acelea ai gătat. El îţi gată cununia Iară tu cu fecioria. Bin'e ţ-o putut a hi, C-ai fo' pruncu' măicuţii. Te-o crescut la t'ept cu dori, Să creşti mare, mărişor. Şi te legăna cu dor, Să creşti mare şi frumos. Tata cân vinea acasă, Îţi punè pita pă masă. Ai fost dragu' său băiat Şi oricât l-ai supărat, Totdeauna te-o iertat. Că la mama cât greşeşti, Toto puiuţu' mamii eşti. Da' acum eşti fericit, Că mireasă ţ-ai găsit. Mândră floare ţ-ai aflat, De-acasă dacă te-ai mutat, La părinţi necunoscuţi, Care te-or purta desculţ Şi de nu ţî câştiga, Pită albă nu-i mânca. Aşè cum ţi-o dat măicuţa ta. Mire, cu lacrimi fierbinţi, 231 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Să-i săruţi pă părinţi, Că laşi casă şi laşi masă Şi te duci la a ta mireasă. La fete şi feciori Şi grădina cè cu flori. Treci mire, preguţu' tău Şi te du cu Dumnezeu Că de-acuma în viaţa ta, Numa' el te-a ajuta. Iară noi tăţi la un loc, Îţi urăm numai năroc, Noroc, noroc să dăie Dumnezău. De la Anghel Pop, 56 ani, Fărcaşa, 2014 Cerutul miresei 113. Iar acum dulce mireasă, Cum îi şi floarea de frumoasă. Petrecând al casei prag Şi de soare şi de lună, Ia cuvânt de ziua bună. D'e la tot ce ţi-o fo' drag, D'e la flori, de la grăd'ină, Unde aşteptai să vină, Mândre fete şi feciori, Mândre sărbători. De la mamă, de la tată, De la perna de pe pat, De la braţele măicuţei Ce cu drag te-o legănat. Eu aici îmi gat cuvântul Împletit în vers de foc Şi cât va ţinea pământul Fii mireasă cu noroc. De la Anghel Pop, 56 ani, Fărcaşa, 2014 19. Pe la sâmbră, şăfii de stână şi păcurarii îs şmecheri, pasc oile pă săc, nu le duc la apă ca să nu deie mult lapte. Le rămâne apoi lor din lapte, mulg, fac brânză şi vând la piaţă.16 20. Mai demult păcurarii aveau grijă de oi. Dimineaţa când era rouă le păştea pă ud, le ducea pă huciuri la frunză şi numai după ce să ridica roua le ducea la iarbă. Oile erau mândre, lâna mare, o trăjeau după ele pă toamnă şi dădeau lapte până pe la Sânedru. Nu trebuie mâncare la păcurari, aveau în stână câte o capră şi vo câteva oi ce dădeau lapte până toamna târziu. Pe la Sfântă Mărie Mică trebuiau să coboare oile de la Izvoare, oile şişeştenilor, că începeau să se gonească ciutele şi nu trebuiau zăhăite. Mai mult nu le lăsau pădurarii, coborau pă imaşuri. Oile trebuiau să fie cu lâna curată, să nu fie gunoioasă, că râde lumea de păcurari şi de şăfii de stână. Şăfi buni de stână o fost în Şişeşti Horea şi Aurelu Căprarului. Şişeştenii aveau păşuni la Izvoare până cătă Ţara Oaşului. Pă imaş erau ciurde de marhă, nu aveau ce căta oile. Jos erau vacile cu lapte, mai sus sterpele.17 21. Ou cu horincă, când nu mănâncă vaca. 22. Purceii îi bine jugăniţi câtu-s mici şi sug la scroafă. Să vindecă mai repede şi nu tânjesc.18 23. Doi pumni de sare în tărâţe şi cu apă, la vacă după ce fată. 24. Vara, acela porc să face, care numa mânâncă şi doarme, nu zdiară tătă zua. 25. Găina neagră-i bună că n-o vede uliu, pe cele albe mintenaş le duce, că le vede de departe. 26. La scroafe, ca să nu umble după vier, le îndeşi în tipotă păprică aspră şi mintenaş le trece. 27. La porc, de mic să-i pui drod în nas că apoi să linişteşte. Nu mai scurmă, nu mai mănâncă şi doarme. 28. Pe porc, de-l loveşti cu săcurea-n nas, nimica nu mai poate face. 16 Poduţ Adrian; 17 Gheorghe a lu Horgoş, v. Sus; 18 Ion Cadar, 53 ani, Şişeşti, 2002, iulie; 232 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 29. Calu ţâpă chehea pă sub piele. 30. Nu-i bine să ai cocoşi mulţi la găini, primăvara, când trebe să pui cloşte, că să bat, nu cocoşesc găinile şi nu-s bune ouăle, nu ies puii din ele. 31. Când au diaree şi le şade laptele le dai agistină sălbatică cu cheag şi le trece. 32. Fânu de podeag slăbeşte marhăle, le vine laptele, da slăbesc. 33. Când să amărăşte laptele la marhă, le dai oloi cu tahăr, un litru la on kil. 19 34. Ghinda-i bună la porci, da nu multă. 35. Ceai de coajă de pin negru la vaci, când au diaree. 36. Otava cu frunză multă de nuc nu o mănâncă marhăle, că frunza de nuc îi amară. 37. Horincă cu ouă la marhă, când nu rumegă. 20 38. Când vaca are colică, să culcă, să scoală, nu are hodină, bate cu picioarele pă sub burtă, atunci îi torni horincă, o jumătate de litără, o litără de oloi şi un sfert de bulion.21 39. Când îi dinde (ghinde) multă să poate măcina şi să face fărină. Îi bună la porci şi la marhă amestecată-n fărină de mălai. Numa să nu macini multă o dată că să aprinde şi să amărăşte.22 40. După dinde, slănina pă porc îi vânjoasă şi şoricu tare de trebuie să-l tăi cu săcurea. La porcii ţânuţ cu jir, slănina-i subţire şi soru gras, vara, de căldură, în pod slănina să învârteşte, să face sul pă lângă ruda pă care stă.23 41. Jiru-i mai bun ca dindea la marhe, îi mai dulce şi mai cu saţ. 19 Făt Parasca, 60 ani, Şurdeşti, 2003; 20 Făt Gheorghe, director de şcoală din Şurdeşti, 2003; 21 Medan, păduraru din Şurdeşti, 44 ani, sept, 2003; 22 anonim, sept 2003; 23 Pop Mihai, 85 ani, Şurdeşti, 3 nov., 2003; Hori 114. Eu mă duc, codrul rămâne, Bis Plânge frunza după mine. Plânge frunza şi iarba Bis Pune maică perna-n pat, Au pune maică perna-n pat, Că de străini m-am săturat, măi, Că străinu-i ca şi spinu' Bis Şi amar ca şi pelinu'. Străină-s maică străină, Bis Ca şi floarea din grădină. Da' nici aceie nu-i străină Bis C-are flori şi rădăcină. De la Anghel Pop, 56 ani, Fărcaşa, 2014 115. - Eu ţi-am iubit ochii tăi De când erau mititei, Mititei şi drăgălaşi Bis Şi-acum puiule, mă laşi. - Eu te las mândro cu bin'e Să rămâi în sat la t'in'e. Şi-or mai fi feciori ca mine, Să te iubească pe tine. - Pot să fie ca iarba, Dacă nu eşti dumneata. Pot să fie ca pământu', Dacă nu mn'i-i drag urâtu'. De la Anghel Pop, 56 ani, Fărcaşa, 2014 233 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 116. Cântec de cătănie a făta. 42. Dacă nu-i bun laptele şi nu dă vaca, însamnă că-i 43. Carnea la diţăii până-n 6 săptămâni îi moale, nu-i Mâine pe la ora zece, Hai, mândro, de mă petrece Până-n fundu' ogrăzî Bis Acolo, acolo, ne-om povest'i Păstă câţî an'i om ven'i Bis Păstă doi, păstă doi Sau păstă tri. De la Anghel Pop, 56 ani, Fărcaşa, 2014 Colecţia MARIA MIRELA PODUŢ Strigături de nuntă din Moisei 117. Ceteraş de peste sat, Unde-ai fost şi ce-ai lucrat De mnie nu mi-ai cântat Ca să m-apuc d'e strâgat. Ai, zi-mi ceteraş d'e băut Nu mi-ai zâs tare d'e mult. Ai, când aud cet'eruca Să siu moartă m-aş scula Şî d'in gură aş strâga. De la Ileana Grad, 63 ani, Moisei, 2012 bună tare la mâncat. 44. Vaca după ce-a fătat, or dă trebe să fete, nu poţ s-o tăi, că-i moale carnea. De nu poate făta şi trebe s-o tăi, îi moale carnea. 45. Când plouă vara şi-i rece, nu-i bine a da la marhă iarbă udă, că se betejesc. Să dă amestecată cu fân. 46. Volbura nu-i bună dată nici la vaci, nici la cai. Fac coleră după ié. Să face funie-n rânză. 47. După capră, numai ruşine ai. 48. Omu care zâce că ştie multe, nu ştie nemică. 49. Când să scot oile întâie afară, să pune on lanţ naintea pragului, să treacă oile deodată, ca verigile lanţului. 50. Când să tund oile, nu să tunde moţu din frunte, că să zice că acele căpiază. 51. Când fată juninca întie, să mulje în vas nou. 52. La sâmbră, când să sâmbrează oile să nu intre femei în strungă şi să rădică vasele cu fundu în sus. 53. Când să scot marhăle ori oile întâie pă păşune să stropesc cu agheazmă. 54. La vaci, ca să nu li să poată lua laptele, li se pune argint viu în corn; să bagă într-o pană de gâscă, într-on condei de la pană, să astupă capătu şi să face cu sfredelu o gaură-n corn. La junincă-i bine a băga. 55. La Ispas să hrănesc caii, da numa on ceas. 56. După orz, calu face apă la încheieturi.24 24 Cuza din Şişeşti, 22 iun., 2002, 54 ani; 234 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 57. Nu-i bine a cosi iarba prea devreme, cându-i prea fragedă (îi pre crudă) că să cufuresc marhăle după fân.25 58. Vaca, înainte de muls trebe spălată pe ţăţă cu apă şi ştearsă cu o cârpă, aşa-i vine laptele. Sunt marhă la care, după ce le gheţi de muls, le mai vine lapte, mai trebe controlat şi tras, că nu-i bine să rămână lapte în pulpă după muls.26 59. Dacă nu ţine vaca cu taur, umblă de mai multe ori, o tăt duci şi să întoarce după ce s-a gonit, îi dai o căciulie de ai. 60. Viţelu când să baligă uscat tare, îi dai oloi ori ou pă gură, ori ceai de muşeţel. În oloi pui şi on vârf de cuţit de broză. 61. Care vacă are alb pă frunte şi până pă nas, aceie-i 118. Ai, tare cetera mi-i dragă Şî de-oi muri d'e bet'eagă De-acasă până la groapă Ai, sie popă ori n-a si, Sie cetera Codri. Ei, haida, hai să ne petrecem Până ceteră avem. Ei, ş-acasă mâncăm şi bem, N-avem ceteră când vrem. De la Ileana Grad, 63 ani, Moisei, 2012 de soi. 62. Caprele dau mult lapte şi dau până toamna târzâu, 119. până la Crăciun, o şi după. La sâmbră dintru ceia cu capre ai mai mult lapte, numa că laptele dă capră-i mai slab şi cela de oaie-i mai gras. Da să echilibrează pă de-al doilea, că la oi le scade laptele tare şi la capre nu. On bai îi dacă să mulg caprele până toamna târzâu, nu să pârcesc, trebe înţărcate ca să pârcească. 63. Când are calu colică, îl freci în ceru gurii cu sare şi-l legi cu capu sus şi-l laşi să steie o vreme aşa. 64. Apă cu sare îi dai la vacă după ce fată ca să coreze. 27 65. Apă cu doi pumni de sare îi dai la vacă când nu să corează. Apă călduţă, cam o litără. 66. Oloi cu zahăr, la vacă, iarna, când nu rumegă.28 67. Voloave de mazăre uscate la vaci, când să umflă şi nu mănâncă. Ai, bine zice dumnealui Poat'e zâce orişicui, Popt'ii şî bdirăului. De la Ileana Grad, 63 ani, Moisei, 2012 120. Ai, cine-o făcut aici joc, Deie-i Dumnezău noroc Ca sămânţa-n busuioc. De la Toader Tomoiagă, 60 ani, Moisei, 2012 25 Ionelu Bumboiu, Şurdeşti, 78 ani, 2002; 26 Irina lu Vasilea lu Ghilă, Cetăţele, 46 ani, 28 aug., 2003; 27 S. Silvia, 61 ani, Şurdeşti, 2011; 28 Mandolina Ţâra, 61 ani, Plopiş, 31 ian., 2013 235 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 121. Ceterucă, lemn d'e brad, Pă mulţi feciori ai însurat Ai, d'e mni-i zice tare bine, Însura-mi-i şi pe mine. De la Toader Tomoiagă, 60 ani, Moisei, 2012 122. Ai, strâgă, strâgă, măi strâgău Dacă vezi că nu pot eu. Ai, tu ai gură d'e strâgat, Io pt'icioare d'e jucat. De la Ileana Grad, 63 ani, Moisei, 2012 123. Ai, dragu mni-i mândră d'e t'ine Când t'e văd încinsă bine Numa-n poale şi-n t’ieptare Cum mni-i drag mnie mai tare. De la Toader Tomoiagă, 60 ani, Moisei, 2012 La păşune; foto: Felician Săteanu 236