memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 56. Zâs-ai bade, zâs-ai câne, Să n-ai dragă ca pă mine Vezi măi, bade, că nu-mi pasă Că te-ai dus la altă casă Şi-ai găsât o lindinoasă. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 Colecţia FLORICA ANDREICA Hori din Vişeul de Mijloc 57. De-ar avea pământu cheie Omu' năcăjit s-o ieie, Să descuie pământu, Să îngroape necazu' Necaz am avut şi eu Ştie numa' Dumnezeu. Că n-am avut un om bun, Supărarea să i-o spun. Aşteptându-mi binele, Mi să gată zâlele, Aşteptându-mi dragostea, Mi să gată viaţa. De la Florica Andreica, 70 ani, Vişeul de Mijloc, 2014 Colecţia MARIA MIRELA PODUŢ Obiceiuri şi tradiţii de azi şi de odinioară din Ţara Codrului Nunta în Ulmeni Tinerii să cunoşteau la danţ la şură. Dacă s-o-nţăles, le-o spus la părinţi că lui îi place fata ceie sau îi place băiatu cela. Şi o vinit fecioru cu tata a peţî. Dacă o fo de-acord şî părinţî fetei, o mărs şi fata. Să zâce că méré pă vid'ére. Vorbeau ce-i dă la fată, cum să-nţăleg tinerii. I-o băgat pă tineri în cameră separată să să- nţăleagă şî apoi făceau nuntă. Dacă nu să-nţălejeu, fujéu. Mai d'e- mult aşă fujău tinerii. Şî io am fujât că părinţî mnei numa nu o fo de-acord. M-o dus acasă la socri. Apoi am făcut nunta, ne-am înţăles bin'e, avem doi prunci. Apoi s-o pregătit de nuntă. Fata şi-o gătat hainele. Să ducéu hainele înainte de nuntă la mnire acasă. Atunci aşă o fost: on dulap, lădoi, 9 perini...şî le-o dus cu carăle, cu fete şi feciori. Şî le aşăzau acolo la mnire acasă. Aşă s-o dus atunci. Apoi după vo 10 ani să mobila o cameră. O fo şî care o mărs şî n-o avut nimică, o stat într-a socrilor. Atâta o fo bine până o dus, apoi dacă nu o avut haine, îi spunea că nu o avut nimnică. În săptămâna nunţii, fetele şi feciorii făceau ţazlauă. Îi aşă ca steagu. Să înşirau cocoşi pe aţă şi se puneau pe bote, care se gătau şi cu zad'ii, baticuri, ce se puneau la capătul bot'ilor. T'emătorii umblau cu bot'ile cele pă de-o lăture d'e mniroi când méréu la cununie şi când méréu după nănaşi. Să făcéu joi sara c-apoi sâmbătă o dus hainele şi să le aibă făcut'e. Vinerea să făceau mâncărurile. Să tăie iosagu (vacă, porc, junincă). Să adunau femei multe. Era o anumită bucătăreasă care le spunea ce să facă. Miercurea făceau pături d'e tăieţei. Sâmbăta pă la 8-9 începeau să spele mnireasa, să-i gate hainele, să o îmbrace. Mnireasa era îmbrăcată cu hainele ei de-acasă. Cam pă la vo 3-4 să găta să vie după mnireasă. I se punea balţ la mnireasă. Da, dacă am fujât înainte de nuntă, nu am avut voie să intru în biserică cu balţ. Afară mi l-o luat nănaşile şi mi-o pus batic. Când am ieşit din biserică după cununie, mi l-o pus iară. Care fujéu ”şi-o pus balţu-n ladă”, aşă să zicea. Pe mireasă o îmbrăcau 2 fete, niamurile. La fetele alea patru le zicea 214 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) fete de nună. Erau feciori de nună şi fete de nună. Acuma se zic domnişoare d'e onoare. Hainele i le făcea nănaşa. Mi-o cumpărat nănaşa haine şi mi-o cusut după mine. Nănaşa din partea lui i-o cumpărat costum frumos nou sau i l-o cusut. Atunci nănaşii o dat haine la mniri. Nănaşii să alejéu d'in neam, d'in d'iţă. Hainele de mireasă erau d'e mătasă frumoasă, cusută de nănaşa. Pă cap să puné balţ şî coronă. Corona tăt nănaşa o adus, era cu mărjele. Mnirile avea costum şî pălărie neagră. Hainele alea le-am păstrat şi, până am fost tineri şi n-am avut prunci, mai mérém la biserică cu ele. Méré mnirile după nănaşi şi apoi o vin'it cu nănaşi după mnireasă. Mnirele venea cu alai şi mnireasa îl aştepta în casă. Prima dată să dă o fată sau o babă în locu miresei şi apoi râdeau oamin'ii şi ziceau: ”Şi asta mnireasă a hi când vremea i-a vini”. Când o cerea tarostele, mnireasa plângea. N-ai putut să nu plânji cât d'e frumos cerea mnireasa. Dacă fecioru îi din alt sat, aducea staroste de-acolo. Când să abat laolaltă, trebe să deie on pahar de pălincă ca să lésă tarostele mniresî pă tarostele mnirelui să să baje-nlontru. Să mai “mâncau acolo în gură”. Alai de nuntă din 1966, Ulmeni; foto: colecţia Maria Mirela Poduţ După ce o cerea pă mireasă, mergeau la cununie. Atunci era obiceiu ca să se facă nunta şî la mnireasă. De la cununie veneau la mireasă acasă. Acolo méré tineret şî neamurile miresei şî de-acolo după ce-o ieşit de la masă cu nuntaşii, cu alai cu tăt, s-o dus la mnire acasă. La mnire o vinit tăţi însurătorii din sat şi neamurile. Aşă le zice la cei până la 60 de ani, însurători. 58. Duce-m-oi şi n-oi veni Să văd cine m-a dori. M-a dori frunza de nuc, Că ié şti de ce mă duc. M-a dori frunza de fag, Că ié şti de ce mă trag. Că aşé-mi trec zâlele mele, Una bună, şepte rele. Că aşé-mi trece câte-o lună, Şepte rele, una bună. Cine m-aude cântând, Zâce că n-am nici un gând. Da' eu gânduri am, Câte zâle-s într-un an. Cine cântă şi horeşte De grabă nu-mbătrâneşte, Eu de aceea tot horesc, Ca să nu îmbătrânesc. De la Florica Andreica, 70 ani, Vişeul de Mijloc, 2014 59. Horincă de sacaré, Pus-am gând că nu te-oi bé. Da' eu nu mă pot ţâné, C-am văzut că mândru bé Ş-am făcut şi io aşé. De pălincă nu mi-i dor, Că am acasă-ntr-un ulcior. Cât îi lume tot îi gol. De pălincă nu mi-i sete, Am acasă oiegi bugăte, Cât îi lume goale-s tăte. De la Florica Andreica, 70 ani, Vişeul de Mijloc, 2014 215 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 60. Codrule, răcătănat, Către mine te-ai jurat Că mi-i fa' leagăn şi pat. Codrule, bătut de ploi Rău-i de noi de amândoi. Ţâie că-ţi pică frunza, Mie că-mi trece vremea. Mândru-i codru şi-nverzât, Pe-a mea parte s-o-negrit, Mândru-i ceru' şi-nstelat, P-a mea parte norii bat. De la Florica Andreica, 70 ani, Vişeul de Mijloc, 2014 Strigătură din Vişeul de Mijloc 61. Mireasă, cu doi părinţi, Ce gândeşti de te măriţi? Că bărbatu' nu ţi-i frate, Să gândeşti că nu te-a bate, Nici soacră-ta nu ţi-i mamă, Să gândeşti că nu-l îndeamnă. De la Florica Andreica, 70 ani, Vişeul de Mijloc, 2014 La mireasă acasă să făcea ”danţu mniresî”. O jucau feciorii, tăt'e fét'ile, şi alţii care o vrut apoi punéu bani şi dacă o vrut să o joace mai mult, când să oprea ceatarâşu iară pun bani să mai joace cu mireasa. O lua tătă lumea la danţ. La urmă o juca mnirile. De mâncare o fost aperitiv, supă d'e găină, cartofi cu carne şi sarmale, cozonac. Atunci nu să făceau prăjituri. La aperitiv se punea 2-3 chiftele, on şniţel, drob, câteodată şî caltaboş punéu pă blide. Până juca mnireasa, lumea o gătat d'e mâncat, o servit. Apoi méréu cu alai până la mnire acasă. Méré cântând lumea pă drum. Mnireasă, mnirele tău Poate hi solgă-bd'irău, Da pă care l-ai lăsat Poate hi porcar la sat. Aista-i nănaş, nănaş, L-am adus d'in Făgăraş, Nu l-am adus d'e frumos Că l-am adus d'e bănos. Acolo erau aşteptaţi de socri. Soacra o primea şi o săruta pă mnireasă. La mnire acasă, ”la mescioră”, când ai intrat în odor, după ce să venea de la biserică, pă masă era on castronaş cu grâu şi fét'ile de nună o împrăşt'iét cu grâu şi o pt'iuit: Fét'ile d'e la mescioră Gând'eşti că-s puiuţi de cioară; Feciorii d'e la colac, Gând'eşti că-s puiuţi de drac. O umblat aşă roată pă lângă masă şi-o pt'iuit până o gătat d'e împrăşt'iét grâu: Ţâpaţ grâu, nu ţâpaţ pleavă Că mnireasa ni-i d'e treabă; Ţâpaţ grâu, nu ţâpaţ vânt Că mnirile ni-i d'e rând. Să arunca cu grâu să aibă tinerii noroc. Ăsta-i norocu mniroilor, grâul. Şi acuma se mai aruncă. Apoi o intrat mniroii în casă, s-o băgat la masă şi lumea după ii. Apoi o început nunta. Cu muzica erau ţâganii: un primaş, 216 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) doi contralăi şi unu cu gordona. La răspuns, când m-am măritat eu, o pus bani pe colac. Da înainte, feşt'ecare femeie punea on batic sau o bucată de ma- terial pe colac şi o cinstit mnireasa. N-o fo bani. Numa nănaşii şi neamurile apropiate o dat bani. Nunta mi-o fo în 14 noiembrie şi am avut atâţia colaci în şură, până sus. Până la Crăciun n-am făcut pt'ită. S-o şi strâcat bugăţ că n-am putut să-i mâncăm tăţi. Spre dimineaţă, nănaşile luau balţu de pe capu mniresî şi îi puneau batic. În şură o fo nunta şi cu mésă până pă podu de la drum. Pă la 3-4 s-o dus lumea acasă. Pă dimineaţă, pă la 10-11 o început să vie la prânzu mniresî. 1 Obiceiuri de înmormântare din Ulmeni Înainte să moară omu, un semn este cântatu unei păsări, ciorica. Aşa-i şi în cântare: O pasăre la mnezu nopţî S-o pus pă stâlpu porţî Şi-atâta o tăt ciripit Şi din casă te-o răpit; Şi atâta ţ-o cântat, Până d'e lângă noi te-o luat. După ce moare, îl dezbracă de hainele cu care o murit, îl spală şi îl îmbracă frumos, îl pun în sicriu. Mortu era îmbrăcat cu costum nou, tăt trebuia să hie nou că aşa trebe să margă cu haine nouă. Îl spală doi vecini, de-i bărbat. De-i femeie, o spală din familie. Apa ceie să ţâpă la colţu drumului sau la o mniezunie undeva departe. Sunt care ştiu să facă vrăjuri şi-i taie din păr de la mort. Şi cu aceie face vraciuri să nu margă bine la casa ceie deloc, ca şi cum ar duce omu cela norocu de la casă. Mortu nu-i voie să hie înciotorat. În zua când să pune pă el capacu şi îl duc în şură la prohod trebe să hie la cămeşă, la haină, la pantofi deşi- rat, cureaua desfăcută. Cine vré să facă vraciuri, să bagă pă ascuns şi-l îmbumbă. Care păţăsc aşă, plătesc d'e slujbe apoi la popt'i. Când am fost la părinţ acasă, o murit bunicu mneu şi apoi tot o murit vacă, scroafă, d'iţăl şi ne-o spus cineva să merém la popă să plăt'im că o dus tata bătrân norocu căsî. Şî o plătit slujbe 1 Performer Felicia Păcurar, 79 ani, Ulmeni, 2014 Colecţia CORINA ISABELLA CSISZÁR Strigături la nuntă din Finteuşu Mic 62. Ieşi afară, soacră mare, Că-ţi aducem noră tare, Să te bată de cuptoare Şi de vatră câteodată, Când a fi mai supărată. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 La găină 63. Săracă găină sură Ieri erai pă după şură Ş-amu' eşti la noi în gură. Ieri erai pă după casă Ş-amu' eşti friptă pă masă. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 64. Tu, mireasă, miresucă, Amu' de când te-ai măritat, Să ai grije de bărbat. Nu-i da blidu' nespălat, Că ţ-a da cu el în cap. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 217 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 65. Tu, mireasă, miresucă, Amu' de când te-ai măritat, Să asculţi de soacră-ta. Că iè bine te-a-nvăţa, Te-a mâna şi te-aduna. Da' şi tu îi învăţa-o pă iè La ţâgări şi la cafè. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 66. Daţi cu grâu, nu daţi cu pleavă, Că ni-i mirele de treabă. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 67. Frunză verde iasomie Noi merem la cununie Cununia îi de piatră Nu se uită niciodată Cununia îi de flori Nu se uita până mori. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 68. Frunză verde de trifoi, Haidaţ tăţi după noi Care vreţi, care puteţi, Care nu, mai rămâneţi. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 la 3 popi din 3 sat'e şi apoi o fo bine. Până să-ngropa, să face prived'i. În prima zî, când o murit, vin vecinii, joacă cărţi. A doua zî, la prived'i vorovăsc, beu pălincă, mănâncă cozonac. În ceie sară vine popa şi face prohodu. În sicriu să pun bani şi coc dacă o fo harnic şi-o lăsat avere şi îi dă cocu să aibă d'e trăit pă ceie lume. Care femeie o fo tare harnică şi-o tăt lucrat, i-o pus ghem să lucre dincolo, pă ceie lume. Sufletu méré în Purgator. La prohod vinea lumea şî care îs de-a căsî cântă mortu. Femeia la care i-o murit bărbatu sau fată sau fecior cântă durerea ei. Numa femeile cântă, bărbaţii numa plâng. Femeile ştiu cânta durerea. Când îl scot pă mort din casă, iei un blid mare în care mănânci şi să dai cu el în uşă, să sparge, ca să margă răul de la casă. On om de-a căsî dă cu el în uşă2. Obiceiul de întrajutorare în momentele cruciale ale vieţii, cum e nunta sau înmormântarea, încă se mai păstrează. Dacă în trecut, cu ocazia nunţilor, sătenii îi ajutau pe miri să îşi facă nunta, dăruindu-le diverse alimente necesare pregătirii mâncărurilor, precum ouă, găini etc., astăzi acelaşi lucru se face dar la înmormântare. Când moare un om din sat, vecinii şi neamurile ajută familia îndoliată cu bani şi alimente necesare pentru înmormântare. Colindatul feciorilor în Ulmeni Să făcea colac şi-l puneam pă masă şî puneam tăt o sticlă d'e vin, una d'e ţuică pă masă roată pă lângă colac. Băiatu care-o fost drăguţu mneu, la care i-o plăcut d'e mine, o început colacu şi atunci încep băieţii să corind'e ”Trei crai d'e la răsărit”: Trei crai de la răsărit Cu steaua-au călătorit, Steaua-nainte mergea, Călătorii după ea. Până la Viflaim s-au dus, Steaua lor li s-a ascuns Şî lor le-a fo de-ntrebat D'e naşterea unui crai mare, Crai mare acum de curând. 2 Performer Felicia Păcurar, 79 ani, Ulmeni, 2014 218 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Cu asta umblau feciorii. Erau pe categorii. Erau cât'e 3-4 categorii. Copiii veneau mai devreme cu straiţa. Şî le dăd'éu colaci atunci, coci. Da acuma nu mai vezi cu straiţă. Să dădeau nuci sau mere şî coc, nu bani ca acuma. Băieţii luau sticla şî înt'inau, care ce-o vrut, vin sau pălincă. Feciorii méréu pă la fete cam pă la 11-12, cam aşa.3 Descântece Când nu stă vaca la muls sau nu i-o venit lapt'ile: N'iehon'e, n'iehon'e, Nu t'e strâg pă t'ine, n'iehon'e, Strâg lapt'ile Mândraiei D'e-i în sat, Să vie pă gard; D'e-i în vecini, Să vie pân st'ini. D'e und'e s-o dus, D'e und'e s-o pus, D'e und'e-o rămas Să vie mint'enaş. D'e-i în ţară, Păstă ţară, Da să vie-nt-astă sară. Mândraia să rămâie curată Şî luminată Precum Maica Sfântă o lăsat. M'nică nu i-o fost, M'nică să nu-i hie D'in ceasu de-amu, D'in sfânta zî d'e astăz.4 Descântec de d'iot'i: Doamne, Marie, Maică Sfântă D'e o d'iot'iet-o om curat, n'ecurat, Crepe-i ţâţăle, margă-i sânjăle, Maria să rămâie curată şî luminată Precum Maica Sfântă o lăsat. 69. De tri ori pă după masă Să scoatem răul din casă Să rămână binele, Să se-mpace tinerii De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 70. Supărat îi mnirele I s-o-nchis cărările De la tăte mândrele Şi tu mire, şi tu mire Sa ţâi la mireasă bine Să-i dai lapte cu cavei Şi guriţă câte vrei Să-i dai lapte cu păsat Ca să-ţi facă un băiat. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 71. Mândră-i mireasa noastă Ca şi floarea di pă coastă Mai frumoasă cum să sie Parcă-i scoasă din cutie Numai mirele-i buzat C-o umblat noaptea pân sat Multe mândre o sărutat. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 3 Performer Ileana Chiş, 72 ani, Ulmeni, 2014 4 Performer Viorica Bota, 61 ani, Ţicău, 2014 219 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 72. Rozmarin în colţul mesii Mândru plâng otii miresii Da nu plâng de supărare I-o ieşit norocu-n cale. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 73. Mireasă, mireasă hai Ia-ţi gândul de la feciori Şi ţi-l pune la bărbat Că cu el te-ai măritat. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 74. Mireasă al tău bărbat Când ţi-a cere de mâncat Să-i dai blidul nespălat Să ştie că s-o-nsurat. De la Mura Muntean, 93 ani, Finteuşu Mic, 2014 M'nică nu i-o fost, M'nică să nu-i hie D'in ceasu de-amu, D'in sfânta zî d'e astăz.5 Când vaca-i stricată, nu dă lapte sau n-ai groşt'ior pă lapt'e, aduci fărină şi io cot în fărina ceie. Trebe să mănânce vaca din ié de 9 ori pă inima goală. Ieu un cuţât şi zâc: S-o luat Mândraia, s-o luat, D'e la ocolu curat Pă cum Dumnezo o lăsat. Pă uliţă şî păstă sat o răjât, Înaint'e i-o ieşit 9 muroi cu 9 fet'e strâgoi, Cu poalele sufulcate, Cu 9 vasă la brâu legat'e Umblând după mană şi după dulceaţă Pă mine Mândraia o dat, de pământ o aruncat Păru i-o sucit, mintea i-o smintit, Groşt'ioru i l-o luat, lapt'ile l-o-mpuţânat, Mândraia să cânta, să văieta, Măicuţa Sfântă o îmbucura: Nu t'e cânta, nu t'e văieta Că io d'e cornu d'e-a dreapta t'e-oi lua La râu d'e aur t'e-oi arunca, Frunză galbână-i cina, La fântâna Iordan te-oi adăpa, Lapt'ile iară ţî s-a-nturna Galbân ca ceara, dulce ca mnérea. Muroile, strigoile ce-or mânca?! Broaşt'e râioasă, omide flocoasă D'in d'ealuri urn'ite, din văi răsâpt'it'e. Io d'e unde mi-oi săra, io d'e unde m-oi lega, Să vie mai naint'e Maica Sfântă. Asta se repetă de 9 ori. Cu cuţâtu să face cruce. Femeia ceie trebe să puie 9 feluri, ce e mai bun de mâncat, în fărină: fărină d'e mălai, fărină d'e grâu, un morcov, un măr etc.. D'emnicat'e mărunt şî d'imineaţa pă inima goală îi da cât'e-o mână să mănânce vaca. Apoi îi viné lapt'ile.6 5 Performer Viorica Bota, 61 ani,Ţicău, 2014 6 Performer Felicia Păcurar, Ulmeni, 70 ani, 2014 220 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Descântec de sclint'it: Iei cuţâtu sau pui înt-on pt'ic d'e oloi şî cu degetu faci pă pt'icioru omului, pă cap sau când şt'iopează şi zici: S-o luat Dumnezău cu Sfântu Petru P-o vale, p-o cărare, Pă la codri d'e aramă. Când Dumnezo o trecut, Sfântu Petru n-o putut. - Treci, Petre! - Nu pot, Doamne! Că pod'eaua s-o sucit Mâna Floricăi s-a sclint'it. - Tomn'e-o, Petre! - Nu pot, Doamne! - Tomn'e-o Tu, că eşti mai puternic! Să zâce de 9 ori şî nu mai şt'iopează vaca, iapa, d'iţăl, orice.7 Descântec de d'iot'i: Colecţia MARIA MIRELA PODUŢ Strigături de nuntă la Moisei Înainte de a pleca la cununie 75. Ei hai şi iară hai, Da' mn'iresucă, ca ş-o floare, Când ai înflorit mai tare, Te-ai făcut de vânzare. Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 Fuji d'iot'i înaint'e Că t'e-ajunje abur d'e părint'e Şî d'e t'e-ajunje, t'e şî stinjă. Cânt de 9 ori. Îi dau să beie de 3 ori. Îl ud pă frunt'e cu apa în care-am d'escântat. Să mai pun 9 cărbuni în apă. D'e la 9 în jos să numeri. Trebe să plângă cărbunile când méré-n apă dacă-i d'eot'et. Atunci ştii că-i d'eot'et. Apa şi focu-i leacu.8 Descântec de deochi: Ceas bun, ceasu lui Dumnezo, De-i d'iot'ietă (Viruca) De bărbat, de femei, de prunci, Saie-i ochii, crepe-le ţâţăle, Crepe-le pulpele, Crepe-le părul Ca fuioru. Unde méréţ voi 99 de moroi, Cu 99 de strâgoi? 7 Performer Felicia Păcurar, Ulemni, 70 ani, 2014 8 Performer Felicia Păcurar, 70 ani, Ulmeni, 2014 76. Ei hai şi iară hai, Da' că nici mă-ta n-ar si vrut Să te facă de vândut, Miresucă aşă de iuti. Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 77. Ei hai şi iară hai, Dragu-mi-i unde-am intrat Da' şi cine m-o temat Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 221 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 78. Ei hai şi iară hai, Mireasă, din doi părinţi Ce gândeşti când te măriţi? Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 79. Ei hai şi iară hai. Măritatu' nu-i p-o sară Să trăieşti cu feciorii iară. Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 80. Ei hai şi iară hai. Da' şi io am fo ca tine, Măritatu' m-o pus bine. Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 81. Ei hai şi iară hai. Măritatu' nu-i noroc Că bărbatu-i zdici de foc. Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 Noi merem la Viruca Sânjele să-i bem, Carnea să-i mâncăm, Sol de moarte să-i lăsăm. Ho, că io vă opresc, Cu sorocu mneu şî cu-a lui Dumnezău, Méréţ păstă Marea Roşie C-acolo este-o mreană Sânjele be-ţi-i, Carnea mâncaţi-i, Sol de moarte lăsaţi-i, La Viruca sănătate da-ţi-i. Viruca să rămâie curată, Luminată, Ca arjântu străcurată Ca Maica Sfântă, Ce o dat Dumnezo, Ce o lăsat. Că din ceasu de amu Din zua de astăz, Mnică nu i-o fost, Mnică să nu-i fie, Că de-i d'eot'i bine alejă-l-oi, Bine culejă-l-oi Din toate ciont'iţăle, Din toate vânuţăle, Din creierii capului, Din faţa obrazului, Din cârnu nasului, Bulz mare face-l-oi, În Marea Roşie arunca-l-oi Acolo să pt'eie, Acolo să răspt'eie, Ca roua d'e soare, Ca scopt'itu sub picioare.9 Descântecele de deochi şi de adus laptele la vacă sunt cunoscute de multe bătrâne din sat. Oamenii apelează şi azi, în caz de nevoie, pentru redobândirea sănătăţii, la înţelepciunea acestor femei. 9 Performer Viorica Morar, 90 ani, Chelinţa, 2014 222 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 82. Ei hai şi iară hai. Zin părinţî miresî, Cu drag a să sfătui. Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 83. Ei hai şi iară hai. Hai, mămucă, să-ţi întin, Cu horincă, nu cu zin. Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 84. Ei hai şi iară hai. Te rog, tată, de iertare Şi de binecuvântare, Cu guriţa dumnitale. Hai, dorule şi hai, hai. Socăciţe din Ţara Codrului; foto: Felician Săteanu De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 85. Ei hai şi iară hai. Mândra mamii, tu, mireasă, Mândră floare ai fo' la casă. Hai, dorule şi hai, hai. De la Ioana Coman, 79 ani, Moisei, 2004 223