memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Şi-o gândit că-i dau puicuţă Şi i-am dat cocoş cu puţă. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 36. Uitaţi-vă, măi, nuntaşi, Câţi bani are un nănaş! Banii pântru găina, Mâini oi bé cu bădiţa. Cu banii de la oraş, Mâini m-oi duce la oraş Şi mi-oi cumpăra poşetă Şi la drăguţ trotinetă. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 37. Morţii tăi găină sură, Ieri ai fo' pă după şură Amu' eşti cu struţu-n gură, Ieri ai fo' pă după casă, Amu' eşti la miri pă masă. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 38. Zî-mi ceteraş mai cu drag, Să mă pot urca pă prag, Că prăguţu-i cu tinguţă Nu pot urca că-s micuţă. Eu pă prag când m-am suit Tăt nănaşu' mi-o otit. Ca să-i dau lui găina, Că plată bună mi-a da Colecţia TRAIAN RUS Mniri fujiţi Tămăşan Cornel, 87 ani, Oarţa de Sus; foto: colecţia Traian Rus Tămăşan Cornel, 87 ani, Oarţa de Sus - Bade Cornel, vrei să-mi povesteşti cum te-ai însurat? - Cu tăt dragu. Da, să ştiţi, domnule profesor, că povestea mè îi mai lungă. Am prăbălit de patru uări şi mă-nsor şi numa a patra oară am răuşit. Soră-mè s-o fost măritată şi io trăbuiè şi mă duc în armată. Am tăt amânat armata, cât am putut, da ştièm că n-oi scăpa de iè şi măicuţa urma şi rămâie sângură. N-am vrut ş-o lăs sângură şi atunci o trăbuit şi mă-nsor. - Haideţi să le luăm pe rând. - Tăte o fost aventuri. Avèm drăguţă în sat, pă Niculina li Petcaş, şi io i-am fost drag, da s-o fost băgată dracu între noi şi timp de şèpte săptămâni n-am jucat-o nici on danţ şi nici n-am 206 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) fost pă la iè. N-o fost bugăt atăta, da am şi băjocorit-o. Uă temam la danţ după ce observam că o temasă altu. Iè, fată serioasă, ştièm că s-a ţânè de cuvânt şi a juca cu ala. Aşè o şi fost. Eram tare încăpăţânat. Ca on catâr. Am zâs că m-oi însura cu alta numai ca şi-i fac în ciudă. - Şi cum s-a întâmplat? - Prima dată am vrut ş-o aduc pă una din Jurtelec. Aculo tăt merèm cu Iuănu li Gligor. El avè o soră măritată în Jurtelec şi cum tăt merèm în Cehu cu oloi de vândut, nu ne mai întorcèm pă cărare, pân Uărţâţa, trecèm pân Jurtelec. Ne mai oprèm pă la fète, le mai ţucălèm. Duminica şi în sărbători mai merèm la danţ. Aşè mni-am aflat drăguţă. O fată frumoasă, din familie bună. Şi ii i-o plăcut de mine. Cum eram presat cu armata, m-am hotărât şi-o aduc. Am fost vorovită cu iè şi o fost de acord. M-am înţăles cu nănaşu Sabin şi cu Trăianu li Şimon, o prins fiecare căte-on cal la căruţă şi ne-am dus înt-o zî de Bobotează. Am mărs la fată acasă, am vorovit, şi apoi ne-am dus la danţ. În Jurtelec, erau două danţuri, nu era ca la noi, unde jucam ca sarmalilè. Şi-n Băiţa şi în alte sate mari erau două danţuri. Am jucat cu fata tăt al doilè danţ. Mni-o zâs că iè nu să mărită numa cu treabă bună, că nu mère necununată. Ce era să fac? M-am sfătuit cu Uănuţu Lichii şi el mni-o zâs că n-oi câştiga io fata asta. Că şi de am io casa mai bună ca cialalţi feciori din Jurtelec, şi-s sângur, n-a vini după mine. Că de fapt iè vrè numa să-i bâzâiască pă feciorii care o cerèu, da că n-a mère nici după ii, că şi-a cota on fecior care să o facă doamnă, că nu ii drag lucru în agricultură. Şi hăpt aşè s-o şi întâmplat. S-o măritat după on şofer şi s-o mutat în Cehu şi s-o făcut doamnă. M-am descurajat cu tătu şi altu nu m-am mai dus. - Şi a doua încercare? - Şi cu asta am dat faliment. Avèm una, Cornelia, în Bdicaz, fată de-a li Iuănu li Feidi. Şi nu era oricine. Era vară dulce cu Diordica, care o fost primar aculo şi c-on prètin de-a mneu, Alexandru, frate cu Diordica. Mni-o plăcut de iè. Când merèm în hăbdişte, îmi punè pă masă câte-on canceu de d’in. Dăcă să auzè oarecine pă la uşi, o pă la feresti, luau canceu şi îl ascundèu. Mni-o plăcut şi mă duc pă la iè, mai ales că nu mă ducèm sângur. Merèm cu Diordia Negrii, care atunci era slugă la noi. Şi el umbla la o fată din Bdicaz şi merèm împreună. Înculo merèm pă Valea Măgurii şi ne întorcèm noaptea pă drumu de ţară. Tăte o fost bune până s-o scăpat Alexandru, fratile primarului. Zâce : < „ Mă, frate Cornel, îi bună fata asta de tine şi să ştii că mni-ar plăcè, mai ales că mn-i vară dulce, da îi aşè de mare curvă şi tare mulţi şogori îi avè “>. Mni s-o suit păru în vârvu capului. Altu nu m-am mai dus în Bdicaz. Iè mni-o tăt trimăs voarvă la măicuţa şi la soră-mè şi mă mai duc, da dejaba. Mă şi vedèm cu şogorii care râd de mine. Că nănaşu n-are prunci Şi mi-a da bani de doi junci. Că nănaşu' prunci nu are. Nu-i pasă de trei parale. Hai, nănaşu' în grădină, Să-i punem preţ la găină. C-aici n-o putem fa', Că ne vede nănaşa. Şi nănaşa-i frumuşé Da-i mai dulce gura mé, Că-s cocoană tineré, Bine-mi pare mie amu', C-am celuit nănaşu'. Că găina mi-o plătit, Că nu-i bună de nimic. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 La steag 39. Scutură stegar steagu' Nu-l ţâné ca proporu' De pă un umăr pă altu', De s-a rupe, om fa' altu'. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 Strigătură cu grâu 40. Mire roşu şi-nfocat Cum ai mărs, cum ai umblat, Văd că nu eşti supărat, Cum ai mărs, cum ai zinit, Văd că nu eşti năcăjit. Îţi place ce-ai târguit. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 207 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 41. Eu ţâp grâu pă tine mire, Dumnezău să-ţi dăie bine Şi pă mireasă oi ţâpa, Să-i sie dragă lumea, Cum mi-i mie cetera. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 Strigături de mers la cununie 42. Mult mă mir de iastă treabă Că s-o strâns atâta babă, Mereţi, acasă femei Şi puneţi la fiert păstăi, C-or zini fetele bete Ş-or mânca păstăi nefierte. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 43. Suiţi fete pă gunoi Şi vă uitaţi după noi C-or zini şi după noi Cu caru' cu patru boi, Cu caru' cu patru cai, Păstă 300 de ai. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 Fiind sub presiunea încorporării, trebuia o altă încercare. N-o durat mult şi m-am gândit că ar fi bună de mine Florica li Diordea Ţâlichii. Era danţu aici, la nana Emi. Am jucat-o de câteva ori şi i-am zâs că deseară m-oi duce la iè la peţât. O fost de acord. Da, ceva nu mni s-o părut în regulă. Câte danţuri o jucat cu mine, atătea o jucat şi cu unu din Stremţ, unu Tămăşan. O mai mărs cu iel şi la capătu şurii, între danţuri, la pupălite, cred. Sara, i-am adus pă cei doi unt’i, am luat-o pă măicuţa şi pă şogoru. O mai vinit cu noi şi nănaşu Sabin şi Găvrila Văsălichii li Pavăl. La Văsălica îi era dragă Niculina şi abdè aştepta şi mă-nsor cu alta. Cu inima strânsă, am suit Dealu Nişchii. Când am ajuns lângă nana Valerica, ne-am dat sama că nu avem ţigări. L-am trimăs pă careva după ţigări şi pă Găvrila l-am trimăs înainte pă Deal, la Florica, şi vadă dacă nu-i Tămăşanu din Stremţ aculo. Pă când o sosât ţigările, o sosât şi Găvrila. Ne-o spus că Tămăşanu îi la Florica şi să ţucă cu iè în casă, deşi mă-sa îi paralizată pă pat. Când am auzât, era şi bolunzăsc. Nu mni-o vinit şi cred. Dăcă o fost de acord şi mă duc la iè la peţât, di ce l-o mai primit pă Tămăşanu? M-am jurat că altu nu m-oi mai duce la iè şi de nu m-oi însura în veci. Măicuţa atăta o zâs: < “Vai de mine şi de mine!”> . Ne-o liniştit unt’iu Văsălica: < “Las-o în pace. A ieşi după el afară, zâcând că iesă până afară, curvoiu o-a cocoşi şi poate o-a tăt duce în Stremţ, dăcă i-o plăcut”>. Măicuţa ne-o temat pă tăţi acasă, că era Bobotează şi o fost făcută mâncare mai multă, iară din era destul. Ne-am înecat amaru. - Şi până la urmă, Florica s-a măritat cu Tămăşanu din Stremţ? - Da de unde. Doamne, iartă-i sufletu, mare bine mni-o făcut. În cèiè sară s-o dus la iè, la peţât, Şimonu li Diuri şi s-o înţăles să-şi baje cărţâle. Pă când să şi le baje, o fujit cu Găvrila Diaculii. Şi s-o aflat că-i gravidă, gata şi nască. Casa dieciţii era plină de prunci şi încă unu le mai lipsè! Cu alte femei, o lămurit-o pă Florica şi bèie nu ştiu ce soluţie şi pt’iardă pruncu. Florica o băut şi o murit. M-am gândit ce să întâmpla dacă vinè după mine. Ajunjèm şi cresc pruncu oarecui. - Şi până la urmă tot la Niculina te-ai întors? - Presiunea încorporării o rămas valabilă. Şi m-am întors la Niculina. Mni-am călcat pă mândrie. Vară–mè, Uănica, s-o apropt’ièt de măicuţa: <“Nană Iuli, Cornel trebe şi să-nsoare, că trebe şi margă la armată. Care-i mai frumoasă ca nepoata Niculina? N-are iè atăta avère aici, da mai are şi-n Soconzăl. Faceţi cum vreţi, da aş zâce ş-o ièie” >. Pă de altă parte, Nedileştii, neamurile li maică-mea, o fost împotrivă: 208 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) < “Cum şi-o ièie pă fata li Petcaş? Că pă Petcaş nu vrei şi-l vezi în casă două ceasuri, pă beţivu ala, pă dracu ala bolund. D-apoi si-ţi vină în casă să te năcăjască tătă viaţa? N-o lua, nu te duce !”> Măicuţa o fost femeie cuminte şi cu curaj. Niculina i-o fost intrată la suflet, prima dată, când o văzut-o vinind din Soconzăl c-on purcel de v-o zece kile. O trecut cu el în braţă păstă Codru. Noi săpam neşte mălai. Niculina ne-o dat bineţe şi măicuţa o intrat cu iè în voarvă şi s-o mnirat cât îi de harnică şi de bine crescută. A doua oară o fost când s-o dus după cânepă păstă Codru. O fost şi soră- mè, Mărie. Când s-o întors cu sacii de fuioare, Mărie, mai fofoloancă, n-o mai putut vini. O vrut şi lèsă fuioru aculo. Niculina o luat şi sacu ii şi l-o adus până acasă. O intrat şi pă la noi şi măicuţa o fost tare impresionată de iè. Ştiè măicuţa ce ştiè! - Şi cum aţi procedat? - O mărs nana Clariţa la Niculina şi o temat-o şi vie până la noi. Nici n-o vrut ş-audă. Era tare mândră şi supărată pă bună dreptate. Nu că n-ar fi vinit. Cum şi vie dăcă io n-am jucat-o nici on danţ în şepte săptămâni şi n-am fost pă la ii niciodată? Am aranjat să margă s-o aducă la ii acasă nănaşu Sabin şi nănaşa şi nana Clariţa şi mai mulţi. Iè m-o văzut coborând pă vale în jos şi băgându-mă la nănaşu. Ş-o data sama. Cu greu, tare cu greu, o reuşit ş-o aducă. O băgat-o în prima cameră şi o încuièt uşa. Io eram în altă cameră şi, când am ieşit de-aculo, o început on adevărat război, o sfadă grozavă : < “Tu, că eşti aşè, Tu, că eşti aşè, Că tu…, că tu…, că tu…”>. O sărit tăţi pă iè : < „Mai bine îi mère după Diordica, care o avut patru femei? Ori după prostu de Găvrila Petrii? Ţî afla altu mai bun?”> Cu greu, Niculina s-o ogoièt. O zâs: < “Mă duci acasă la voi şi mă afli aculo. Io nu-ţi permit şi mă duci acasă la maica şi tu să meri în armată şi io şi te aştept pă tine, că tu eşti on mincinos şi nu mi lua”> O fost gata. Ne-am dus acasă la noi şi ne-am ominit şi Niculina aculo o rămas. Bălaş Ana (Anuca li Bălaş), 77 ani, Oarţa de Jos - Cum te-ai măritat, nană Anucă? Cu treabă bună, ori ai fugit? Râde în hohote : - Ar fi on roman fuga mè. Mni-o amintesc ca şi cum ar fi fost ieri. - De ce ai fugit ? Cine a fost împotrivă? - Io n-am vrut. M-am temut. Cum şi-mni lăs familia şi mă La mireasă 44. Mireasă mândru gătată, Deloc nu si supărată Şi să nu fii cu bănat Că bun fecior te-o luat De oamini întâie-n sat. Şi stăpâni ca să te ţâie Orice-n lume o să fie Şi stăpâni a te ţâné, De-ar fi lumea cât de gré. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2014 45. Mireasă mândru gătată Vai, cât eşti de supărată, Că bărbatu' nu ţi-i frate Să gândeşti că nu te-a bate, Că soacra nu ţi-i mamă Să gândeşti că nu-l îndeamnă Că-i spune câte una, Bată-o dumineca. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 46. Mireasă cununa ta, Pune-on cui să te jelea, Să jelea batâr o zi Că fată mai mult nu-i si. Să jelea batăr o lună Că n-ai fo' fată nebună. 209 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Să jelea batâr un an Nu te-o ruşinat şohan. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 47. Măritată încă-i bine, Da' nu sie după oricine, Măritată-i bine tare Da' nu sie după care. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 48. Miresucă, ca o floare, La străini sii răbdătoare Ca pământu' sub pticioare. Că străinu-i tăt străin, De ai fa din apă zin. De ai fa din apă zin, Nu-i mai faci voia deplin. De ai fa' din apăbere, Tăt nu-i fa' pă a lui plăcere. Că străinu-i ca şi stinu' Mai amar ca şi pelinu'. Răbdătoare dacă-i si Tare bine te-or ibdi, Cu palma şi cu pumnii. Răbdătoare de ti-i fa', Tare mult te-or ajuta Cu pumnii şi cu palma. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 duc între străini? Noi am fost 4 fète şi eram tare săraci. Maica o fost tăt beteagă şi ne-o fost tare greu. Când am ajuns de măritat o vrut şi să deschèţă de mine. Apoi şi mătuşa Florica s-o tăt băgat şi mă mărite. Tăţi o zâs şi mă duc după Alexandru Bălăşoaii, că-i sângur şi are ogradă mare în mnijlocu satului. Şi unt’iu Ilia Fârtii o vrut tare cu drag şi mă duc aculo. Nevastă-sa, mătuşa Florica, l-o temut pă unt’iu Ilie de Bălăşoaia, viitoarea mè soacră şi s-o gândit că de-oi mère io aculo de noră el n-a mai îndrăzni ş-o coate. Da nici voarvă ca şi fie foastă de-alea lucruri, că şi fie venită unt’iu la iè. - Dar tatăl dumneavoastră? - Tata n-o fost de acord. Aştepta şi ne fète o vacă şi, dăcă o văzut că io nu vreu, n-o vrut şi mă sâlească. Da, maica s-o tăt bătut cu mine deolaltă: „Anuca mè, nu vrei tu şi să meri la casa ta”? Io am zâs : „ Noa, nu-i nici-on bai, da numa şi vă tinească. Şi de-ţi tăiè lèmne pă mine, tăt nu mă duc”. - Vorba mamei era sfântă pă vremea aceea. Ea decidea cu cine să-şi mărite fetele. Erai hotărâtă să-i ieşi din vorbă? - În sufletu mneu am acceptat până la urmă, mai ales că era tare beteagă şi am înţăles cât de greu o ducèm. Am zâs şi-i fac pă voaie. - Cum s-au desfăşurat lucrurile? - Tăte lucrurile le-o fost tomnită mama cu neamurile mele. O vinit la noi mătuşa Florica şi unt’iu Ilie, cu Toaderu Călinii, şi o zâs : „Noa, gata eşti? Hai şi mèrem”. Mă ié şi mă ducă. Io, câne-câneşte am început şi mă-mbrăc. Tăt on pt’icior îl încălţam, pă celălalt îl desculţam. (Plânge!). Cu greu, cu greu, m-am dus. S-o fost însărată şi am putut mère, că n-am vrut şi ne vadă nime. Di pă Cacova am coborât pă la Goz, pă ogrăzâle alea di la Buru şi apoi pă la Moşoiu, p-aculo. Moşoiu o ieşit cu doauă lompaşe şi le-o pus pă gard la Emilu Bogdănesî. P-atunci nu era lumnină, erau lămpi şi lompaşe. Apoi am trecut pă la Marinca, păstă Toag şi am coborât la mătuşa Măria Bodonii, une stă amu Verjina. Aşè o fost planu. Cănd am intrat la mătuşa, cialalţi s-o pus la masă. Io iară m-am apucat de plâns. Am văzut pă talpă scara di la pod şi i-am zâs : „Mătuşă, lasă-mă şi mă sui în pod şi când or vini după mine şi nu mă afle. Apoi oi mère la gară la Ulciug şi de-aculo m-oi duce şi nu mă afle nime. Că numa nu vreu nicicum şi mă duc de noră la Bălăşoaia”. Mătuşa o fost şi iè de partea lor: „Taci, taci. Îi vedè, draga mè, că ţ-a fi bine”. Apoi s-o dus după Bălăşoaia şi i-o spus c-am sosât. Io am tăt plâns şi i-am rugat pă Costica şi pă Iuliana, care stătèu aculo, şi mă ajute ii. Iuliana o zâs şi fac cum vreu io. Costica n-o zâs nimnică. Apoi o sosât mătuşa cu Bălăşoaia şi o zâs: „Noa, aici sunteţi? Haidaţi şi mèrem”. Ne-am dus cătă ii. Între timp vinè şi Alexandru şi 210 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) ne-am întâlnit şi ne-am dus lolaltă acasă. Atăta o fost tătă povestea cu măritatu mneu. - Şi cum v-a fost viaţa de noră? - Bună. Soacră-mè s-o bucurat că i-am luat tăte greutăţâle di pă cap. Alexandru n-o fost om rău. O lăsat după mine şi, uitaţî-vă căte am putut face de atunci. Maica o fost şi iè bucuroasă că o scăpat de mine şi că m-o măritat bine. S-o liniştit şi mătuşa Florica că unt’iu n-a mai mère pă la Bălăşoaia. - Să-ţi dea Dumnezeu multă sănătate şi îţi mulţumesc. Tămăşan Ana (Anica li Toderiţa Brigadirului), 76 ani, Oarţa de Sus, 2014; foto: colecţia Traian Rus Tămăşan Ana (Anica li Toderiţa Brigadirului), 76 ani, Oarţa de Sus - Am auzit, nană Anică, că Brigadiru nu te-a vrut de noră. - Nu m-o vrut, da nici tata mneu nu l-o vrut pă Toderiţa, pă bărbatu - mneu, de jinere. - Ce motive au invocat? De ce au fost împotrivă? - Tăt ce-o zâs amândoi o fost că suntem pè tineri. Io avèm 17 ai şi Toderiţa tăt atăţa. Şi o mai fost şi alceva. Tata, Diordea Floarii li Iuănu Ţâlichii, cum îi zâcèu în sat, lucra la sonde şi aculo s-o întovărăşit cu Găvrila Petrii Coţului. Găvrila era tare harnic şi să pricepè la orice. Era neînsurat şi tata s-o gândit că m-a mărita Hori Zâs-am mamă, cătă tine 49. Zâs-am mamă, cătă tine, Să mă dai, Să-ţi siu vecină. Mamă, nu m-ai ascultat Şi pé departe m-ai dat. Da' mămucă te-ai temut, C-oi zini după-mprumut Şi nu ţi l-oi da mai mult. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 Hori de jale 50. - Busuioace, nu te-ai coace! - Da' de ce să nu mă coc? Că mă poartă feciorii în clop Ca să le aduc noroc Şi fetile după ureche C-apoi norocu' le vede. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2014 211 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Mămucă, norocu' meu 51. Mămucă, norocu' meu, L-o băut boii-n valău. Nu ştiu boii l-o băut Ori vacile l-o păscut Ori doară nu l-am avut. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 Mândră floare-i norocu' 52. Mândră floare-i norocu' Nu să face-n tăt locu' Şi nu-l află tăt omu' El să face lângă vale, Cine-l află bine-i pare. El să face lângă rât Şi-l află omu' cel hâd. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 Supărare, supărare 53. Supărare, supărare, Te-oi pune de-a moi în vale, Ş-oi trece ca pă cărare. Ş-oi pune o pt'iatră pă tine Să nu mai superi pă nime, Cum m-ai supărat pă mine. cu el. S-o gândit că Găvrila îi mai copt la minte. Despre Toderiţa o zâs că-i on prunc şi că ce a şti face. Io nici n-am vrut şi aud, că Găvrila era mult mai mare ca mine. Şi faţă de soră-mè Florica o fost cu mult mai mare. Nu mni-o plăcut. Nici n-am avut cu el v-o legătură. Mnie numa Toderiţa mni-o fost drag şi nu ne-am lăsat unu de altu. O putut zâce părinţî ce-o vrut. Ne-am înţăles şi fujim, orice-ar fi. - Nu s-a pus deloc problema averii sau a neamului? - Nu. Şi unii şi alţî o avut pământ bugăt. Neamurile n-o fost unu mai sus ca altu cu nimnica. Greutăţi o avut şi unii şi alţî. La noi tata o fost văduv şi trăbuiè şi grijască şi de părinţi, c-o fost ajunsă neputincioşi. Mai ales bunica, şi-o fost cam pt’ierdută minţâlè. O mai fost şi frat’ile mai mnic, care umbla la şcoală. - Şi cum aţi pus la cale „fuga”? - Tata o tăt făcut presiuni şi mă duc după Găvrila şi m-am temut că m-a sâli. Înt-o zî am fost la sapă la mălai în Iertaş. După ce-am gătat, am strâns puii grămezi. Tata, după ce o vinit vacile di la gule, o prins la car şi margă după pui. Încă io l-am ajutat si prindă vacile. Atunci o fost momentu. O vinit Toderiţa şi am fujit. Ne-am fost înţăleasă. - Unde v-aţi dus? - În Corni. Aculo avè badea Văsălica, Brigadiru, tata li Toderiţa, mulţi prètini. Am mărs pă ascuns, pă Valea Măgurii, păstă Dealu li Petrihoi. S-o fost înnoptată şi, Doamne, pân ce zăhăsturi am trecut! Am ajuns tare cu greu la on om, Iuănu Cristinii, care ne-o primit cu drag. Toderiţa i-o fost trimasă voarvă. Aculo am stat două zâle. Când o trecut p-aculo badea Văsălica, Iuăn i-o spus şi o vinit direct după noi. Ne-o luat ca la armată: < Noa, ştiţi ce? Cătă casă! Echiparea! Hăpt amu! Dăcă aţi făcut -o, aţi făcut-o. Hai, mèrem acasă!>. - Şi, la 17 ani, te-ai trezit noră. - Da, că ne-o dus la ii acasă. Soacră-mè, mama, cum i-am zâs apoi, o femèie de ominie, nu ne-o sfădit deloc. O văzut că-s numa o fată, ca pruncii. Am răsuflat, uşurată. < „Nu-i nimnic. Îi face şi tu ce-i putè”.> - Acolo eraţi claie peste grămadă. - N-am stat mult. O vinit bdietu tata după noi şi ne-o dus pă Deal. O zâs că nu să mai descurcă sângur, cu on prunc mai mnic şi cu doi bâtrâni bolnadi. Apoi, ne-am început aculo viaţa în doi, cu bune, cu rele. Tata o murit şi el nebeteag, la 58 de ai. Înt- o demineaţă o ţâpat vacile la gule, o mai făcut câţva paşi şi o pt’icat jos. Apoi tăte o rămas pă capu nost. Da, ne-am descurcat. Dăcă ne-am fost draji, o trecut tăte. 212 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Atâta-s de supărată, Apa-i mare, nu mă-neacă, Că m-aruncă unde-i sacă. Atâta-s de străină, Apa-i mare, nu mă mână Că m-aruncă unde-i lină. De la Maria Rednic, 70 ani, Onceşti, 2014 Mămucă, când m-ai făcut 54. Mămucă, când m-ai făcut, Nimnică nu te-o durut Numa' un jedit la picior C-ai gândit c-oi si fecior Şi când ai văzut că-s fată, Tăte te-o durut deodată. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2014 Nu-i bai 55. Simbol solar pe poartă din Fânaţe; foto: Felician Săteanu Nu-i bai bade, m-ai lăsat, Vezi că nu m-am spânzurat Altu' bade mi-am aflat. Nu-i bai bade, m-ai urât Vezi că nu m-am omorât, Altu' bade mi-am găsit. Mai mândru şi mai frumos Nu ca tine un lindinos. Mai mândru şi mai frumos Nu ca tine-un negricios. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2014 213