memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) 25. Hai, lume, dorule, În vârvu' aiesta de coastă Îi copilăria noastă, Hai, soare şi hai lună, Am crescut tăţi împreună Şi acasă şi în sat, Laolaltă tăţi am stat. Ş-apoi lume, dorule. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012 26. Ei, măi şî iară măi, Uliţa ne-o despărţât Da' noi nici nu am sâmţât Am trăit cum am putut Ca şî fraţî am crescut. Hai, lume şi hai, hai. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012 27. Ei, măi şî iară măi, Că mirele-i frumuşăl Şi-i trăi bine cu el. Hai, lume şi hai, hai. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012 Colecţia MARIA ROMAN Descântece din Maramureş Descântec de deochi la copii Când este deocheat copilul, se sting cărbuni (aşa se zice în popor) se descântă. Într-o cană se pune puţină apă şi cărbuni încinşi, se numără invers de la nouă la zero ţâpând câte un cărbune încins în apă zicând: "Cine l-o deocheat să-i sară ochii" şi în timp ce se zice asta se face de trei ori semnul sfintei cruci. Apoi se ia alt cărbune şi tot aşa până la zero, după care se face semnul sfintei cruci. Cu apă din aceasta i se dă copilului pe frunte, pe ambii obraji, pe bărbie, în pălmi, în tălpi şi la inimă, apoi i se dă să bea de trei ori. După aceea se ţâpă pe toate pragurile casei zicând: "Cine l-o deocheat să-i sară ochii". Ca să nu se deoache Ca să nu se deoache copilul, când se merge în afara casei, înainte de a merge se face cu buretele sau cu spălătoarea de la vase zicând: "să nu se deoache cum nu se deoache spălătoarea (buretele)” şi copilul nu se mai deoache. Oprirea furtunii Când era furtună mare, bătrânii ţâpau pă foc, în casă, mâţe sfinţite în Duminica de Flori, Duminica dinaintea Invierii Domnului, zicând: "cât de iute se aprind mâţele, aşa de iute să se oprească şi furtuna". După puţin timp, furtuna se opreşte. Cum să-ţi ghiceşti ursâtu’ (soţul) Fetele care erau aproape de măritat şi erau curioase cum să îşi vadă ursâtul în ajunul de Bobotează îşi pun sub pernă o bucată de busuioc pe care îl iau de la popa când umblă a stropt'i, zicând: "îl pun ca să-mi visez ursâtul" şi “în noaptea aia şi-o visat ursâtul cum era”. 200 memoria ethnologica nr. 52 - 53 * iulie - decembrie 2014 ( An XIV ) Cu cine îşi va mânca capul Fata, când vrea să vadă cine îi va mânca capul, care îi va fi soţul, în ajunul de Bobotează îşi pune sub pernă o pereche de izmene (pijamale) de-a unui bărbat: tată, frate, unchi. Pe acea pernă va dormi şi în acea noapte va visa cu cine va trăi o viaţă, dacă nu a visat n’imn’ică înseamna că nu se va mărita. Pusul de cloşcă Cloşca se pune în zilele în care nu este post ca să stea găina pe ouă când se pun ouăle. Se pune fiecare ou pe rând şi când se pune oul se zice de trei ori: “puică, puică, puică” şi se pune următorul ou şi tot aşa până se pun toate ouăle. Apoi se pune cloşca pe ouă. Iar după ce ies puiuţii şi mai cresc, se observă că sunt mai multe puice decât cocoşi sau niciun cocoş.1 Desfăcutul de făcătură, Onceşti; foto: Pamfil Bilţiu 1 Performer Floare Botezat, 83 ani, Botiza, 2013 28. Ei, măi şî iară măi, Asta vreu, asta-mi doresc Naşii ca să îi cinstesc. Nu cinstesc pă orişicare Naşii-s oamini cu valoare. Hai, lume şi hai, hai. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012 29. Ei, măi şî iară măi, Nănaşii au suflet bun, C-o zinit atâta drum, Nănaşu' şi nănaşa Să cunune mireasa. Hai, lume şi hai, hai. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012 30. Ei, măi şî iară măi, Orişiunde te-ai afla, Părinţî nu ţî uita Hai, lume şi hai, hai. De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012 201