memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV ) AUGUSTIN MOCANU ION TALOŞ - OCTOGENAR - medalion - (...) Seriozitatea, perseverenţa şi dorinţa de afirmare în domeniul cercetării împreună cu simţul responsabilităţii şi cu îndrumările de specialitate oferite prieteneşte de către ilustrul său mentor Ion Muşlea, părintele Arhivei de Folclor a Academiei Române, i-au deschis calea de a se manifesta cu toată energia tinerească de care dispunea la 23 de ani, când a terminat studiile universitare şi a obţinut un post de cercetător în colectivul de folclor, de la Institutul de Lingvistică din Cluj. De asemenea, în acei ani de început promiţător, tânărul Ion Taloş a beneficiat de o colaborare de excepţie cu marele poet şi filosof Lucian Blaga şi s-a bucurat de prietenia lui Ovidiu Bârlea, folclorist de frunte al acelor ani. Cercetătorul Ion Taloş - savantul de talie şi recunoaştere europene de azi - şi-a adâncit şi lărgit mereu baza teoretică de cunoaştere în domeniu, şi-a extins sfera de studiu de la cercetarea spaţiului naţional, către cel continental. A realizat studii de folclor comparat, obiectiv pentru a cărui atingere a învăţat rapid limba germană, ceea ce i-a asigurat accesul la cea mai vastă bibliografie europeană privitoare la cultura tradiţională, surse de origine germană sau traduceri din diferite limbi de largă circulaţie. (...) 1. Consider că este foarte util, pentru cunoaştere, să urmărim, fie şi numai sumar, dinamica muncii şi afirmării treptate a lui Ion Taloş cercetător de excepţie, devenind un veritabil savant, de-a lungul ultimelor trei-patru decenii din secolul trecut şi începutul secolului nostru. a. în 1957 a absolvit filologia la Univeritatea “Victor Babeş” din Cluj şi a fost angajat ca cercetător în domeniul culturii populare tradiţionale, la colectivul de folclor de la Institutul de Lingvistică din acelaşi centru; b. în anii 1966-1967 şi 1970-1971 urmează cursuri de specializare în studiul comparat al baladei populare europene la Deutsches Volksarchiv din Freiburg; 190 memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV ) c. în 1970 devine doctor în ştiinţe filologice al Universităţii din Bucureşti cu teza Meşterul Manole, avându-l îndrumător ştiinţific pe prof. univ. dr. Mihai Pop; d. între anii 1969 şi 1985, după înaintaşii săi - Ion Muşlea şi Dumitru Pop - conduce Sectorul de folclor al Centrului de ştiinţe sociale din cadrul Flialei din Cluj a Academiei R.P.R.; e. a întemeiat Anuarul de folclor şi, între 1980 şi1985, a scos vol. I - IV; f. în perioada anilor 1978-1985 este lector de limba şi literatura română la Universitatea din Köeln şi din 1985, profesor la aceeaşi instituţie de învăţământ superior; g. din 1986 predă literaturi populare romanice la Universitatea din Köeln, unde, în 1993, obţine titlul de doctor docent - Privatdozent; h. ca recunoaştere a valorii operelor sale, i se acordă distincţiile: Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici G. Pitrè - S. Salomone Marino. Citta di Palermo. Edizione 2003 şi Premiul “Timotei Cipariu” al Academiei Române, pe anul 2004; i. devine membru al USR, Filiala Cluj şi al mai multor societăţi internaţionale de etnoantropologie; j. colaborează la un însemnat număr de periodice de specialitate editate în română, franceză sau germană, cu apariţii în ţară sau în afară şi a unor volume de studii şi cercetări cu caracter de culegeri colective. 2. Ion Taloş consideră că, în procesul cercetării, măria sa textul trebuie avut în vedere întâi şi mai presus de toate. “Corpusul de texte este, pentru cercetările de literatură populară, tot aşa de important, cum sunt corpusurile de documente sau de inscripţii latine sau greceşti pentru istoric.” (Cununia fraţilor şi Nunta Soarelui..., Bucureşti, 2004, p. 373) În genere, textele supuse cercetării se află împrăştiate în: colecţii tipărite, diferite cotidiene şi periodice, manuscrise particulare, fondurile arhivelor de folclor etc. Dar să nu uităm că există şi creaţii care s-au retras din viaţa activă şi duc o existenţă pasivă în memoria membrilor unor colectivităţi rurale, căci folclorul este creaţia lumii satului românesc. Ion Taloş a supus cercetării atât texte înregistrate, cât şi producţii culese personal din teren, pentru descoperirea cărora a călcat multe drumuri şi cărări ale lumii satului. Masiva monografie Cu- nunia fraţior şi Nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc şi universal însumează 959 de pagini şi adună 528 de creaţii în proză sau în versuri, bază documentară depăşită numeric doar de corpusul Mioriţa, publicat de A. Fochi în 1964, alcătuit din 930 de documente. Un alt exemplu la fel de edificator îl constituie corpusul de texte al subiectului folcloric Meşterul Manole. În monografia publicată în 1973, autorul prezintă un tabel cuprinzând 165 de texte, grupate pe tipuri cu denumiri geografice. Din acestea, 61, adică mai mult de o treime, reprezintă creaţii culese de Ion Taloş. Demn de reţinut aici este faptul că primul text având titlul Colinda zidarilor l-a cules de la părinţii săi: Ilca şi Gavril Taloş din Prodăneşti, jud. Sălaj, în august 1957. Volumul Meşterul Manole II. Corpusul de texte al variantelor româneşti, apărut abia în 1997, conţine 280 de documente, din care 242 sunt texte poetice şi 38, legende în proză. 3. Chiar numai la o privire de ansamblu, statistica creaţiei ştiinţifice a lui Ion Taloş impresionează prin diversitatea subiectelor abordate, mulţimea materialelor publicate şi, în bună măsură, prin mărimea paginaţiei. Prima parte a volumului omagial: Romania Occidentalis - Romania Orientalis, Cluj-Napoca 2009, 704 pp., ocupând paginile 7- 32, se încheie cu Bibliografia completă a operei savantului, date din anul 2009, care atunci însuma 269 de titluri: Monografii - 8; Studii şi articole - 128; Ediţii şi traduceri - 10; Manual - 1; Bibliografii - 6; Recenzii - 96; Lucrări 191 memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV ) în manuscris - 2; Conferinţe şi comunicări - 14; Interviuri - 4. Acum sunt 9 monografii, deoarece în 2013 a ieşit de sub tipar volumul Omul şi leul. Studiu de antropologie culturală. De asemenea, să nu uităm că urmaşii lui Ion Muşlea au continuat cu credinţă orientarea şi proiectele mentorului, lucrând la elaborarea treptată a Enciclopediei culturii tradiţionale româneşti. Ion Cuceu afirmă că “O nouă rază de lumină se întrevede în 1957, când în Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară a fost angajat tânărul Ion Taloş, alături de alţi cercetători lingvişti şi istorici literari.” (Romania Occidentalis - Romania Orientalis, p.147). În această viziune, este firesc ca şi numărul grupei Lucrări în manuscris să urce la 3, adăugându-se titlul - Catalogul tipologic al colindelor româneşti, operă la care Ion Taloş s-a angajat în 1965 şi a lucrat la realizarea ei mai mulţi ani. Acum, când se bucură de reuşita monografiei despre om şi leu, credem că se va întoarce la lucrarea despre tipologia colindelor. 4. Fără discuţie că sâmburele valoric al întregii creaţii ştiinţifice a savantului, prof. univ. dr. Ion Taloş, nume de excepţie care merită să primească în faţă prescurtarea - acad. - îl constituie cele 9 monografii, însumând nu mai puţin de 3714 pag., cele mai multe în format academic. Cărţile care atestă contribuţia lui Ion Taloş la cercetarea şi cunoaşterea culturii tradiţionale româneşti şi europene sunt: * 1970, Jertfa zidirii în obiceiurile şi legendele europene, Bucureşti, 226 pag. * 1973, Meşterul Manole. Contribuţie la studiul unei teme de folclor european, [I], Bucureşti, 470 pag. * 1997, Meşterul Manole II Contribuţie la studiul unei teme de folclor european. Corpusul variantelor româneşti, Bucureşti, 491 pag. * 2001, Gândirea magico-religioasă la români. Dicţionar, Bucureşti, XVII + 278 pag. * 2002, Petit Dictionaire de mythologie populaire roumaine. Grenoble, 213 pag. * 2004, Cununia fraţilor şi Nunta Soarelui. Incestul zădărnicit în folclorul românesc şi universal. Bucureşti, 959 pag. * 2007, Lupta voinicului cu leul. Mit şi iniţiere în folclorul românesc. Bucureşti, 59 pag. * 2008, Valea Gurghiului. Monografie etnologică. Coordonatori: Ion Muşlea, Dumitru Pop, Ion Taloş. Ediţia a doua îngrijită de Ion Cuceu, Cluj-Napoca, 358 pag.+26 planşe. * 2013, Omul şi leul. Studiu de antropologie culturală, Bucureşti, 643 pag. 5. (...) Trecerea noastră rapidă, atât cu mintea, cât şi cu simţirea prin grădina vieţii şi creaţiei ştiinţifice ale D-lui prof. univ. dr. Ion Taloş, ne-a ajutat să ne facem o impresie asupra temei, impresie al cărei fond încercăm să-l sintetizăm, străduindu-ne să surprindem câteva trăsături caracteristice care conferă originalitate cercetărilor acestui mare savant ardelean: - orientarea preferenţială a cercetării către specii epice ca: balada, colinda, legenda, oprindu-se la subiecte deosebite şi de mare importanţă pentru cunoaştere - meşterul Manole, cununia fraţilor, nunta Soarelui, omul şi leul; - dezvăluirea legăturilor creaţiei literare orale cu rădăcinile ancestrale ale culturii noastre tradiţionale: gândirea mitică, creştinismul popular, filosofia populară a existenţei, obiceiurile şi tradiţiile neamului nostru; - fundamentarea cercetării pe studierea şi cunoaşterea profundă a unui mare număr de texte, pe parcurgerea unei vaste bibliografii de nivel naţional şi european şi utilizarea largă a metodei comparative, pentru a descoperi relaţii existente, împrumuturi posibile, influenţe, importanţa şi sensul lor, deosebiri, aria de circulaţie în spaţiul naţional şi european etc; 192 memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV ) - utilizarea în studii a unui limbaj adecvat, caracterizat prin: proprietate, varietate, claritate, precizie şi printr-o construcţie frazeologică firească, accesibilă, plăcută şi odihnitoare, ceea ce nu înseamnă coborâre în banalitate, ci, dimpotrivă, salt spre limpezimea şi frumuseţea clasică a stilului. 6. Ion Taloş s-a născut în localitatea Prodăneşti, jud. Sălaj, la 22 iunie 1934, în apropierea sărbătorii cu dublă semnificaţie, ţinută la 24 iunie: Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoare creştină, şi Sânzienele sau Drăgaica, străveche sărbătoare populară cu funcţii specifice. La 22 iunie, anul în curs, 2014, savantul va împlini 80 de ani. Cu prilejul acestui eveniment unic în viaţă îl felicităm pentru frumuseţea şi bogăţia a tot ceea ce a iniţiat şi realizat în existenţa sa ca om alături de cei iubiţi sufletului său şi în activitatea de cercetare ştiinţifică şi îi urăm sănătate deplină, ani mulţi, buni, luminoşi, frumoşi, putere de muncă şi obţinerea de noi succese. 193