memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV )



96.



Ei, hai  şi iară hai, Înainte de-a pleca,
Dă-i mâna la mama ta,
Dă-i mâna şi-i mulţumeşte, Că bine te-o putut creşte. Că te-o legănat la soare
Şi te-o crescut ca p-o
floare
Până ce te-ai  făcut mare. Ş-apoi lume, dorule.

De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012




97.



Ei, hai  şi iară hai,
Să trăieşti, să  ai  năroc, Ca sămânţa busuioc
Şi răú să  ardă-n foc. Ş-apoi lume, dorule.

De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012




98.
Colecţia ALEXA GAVRIL BÂLE





Ziceri, superstiţii, proverbe





1. Umătu’ când pică moale, cătă primăvară îi îngrăşământ la pământ.
2. Una-i coada cu  câinele.
3. Nu da on ban mic de aproape, pe unul mare de departe.
4. Nici la draci nu i-o plăcut a cota de capre.
5. Când faci foc la stână trebe să te speli pă mânuri.
6. Îi bine să mâi focu’ de la stână, cu focu’ de la sâmbră. Nu trebe să  se potolească  focu’  de la stână, unde te muţi duci tăciune, nu aprinzi alt foc.
7. Apa cu care ai spălat vasâle la stână, să aruncă sub on cătur, să  nu calce nime păstă ié.
8. Nu  să cântă sara din trâmbită la stână, că  aud luptii unde-i stâna şi vin la oi. Să cântă dimineaţa o la amneazăţi.
9. Ţii vaca de coarne şi  zici că-i şută.
10. Mai   demult căvnicarii o duceau greu, tare greu. Femeile umblau a cere cu  nişte coşuri rotunde în spate. Mai méréu  pă sate, duceau fotoghin şi drojdii, dădeau pă mâncare, pă fărină, ori pă grăunţe.
11. Prin hotarul Plopişului era o cărare pă unde treceau căvnicarii spre satele spre Lăpuş, îi zicea Cărarea căvnicarilor. S-o făcut şi o strâgătură atunci:

Să trăiască badea Gheorghe
Că ne-o scăpat de holde, De holde şi de vaci
Şi-am rămas cu  p... în gaci.

Ei, hai  şi iară hai,
Să trăieşti, să  ai tihneală
Şi răú să  ardă-n pară. Ş-apoi lume, dorule.



umăt.
12. Mai  demult bruma între Sfinte Mării.
13. Când negreşte Mogoşa semn că  a ninge, semn de

14.  Când  te  mănâncă  nasu’,  te-a  mânca  grija,  te-or


De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012







178
mânca grijile.
15. Aşteptând-mi binele, Bătrânesc ca câinele.
16. Râs-am de om năcăjit
Şi aşa m-am osândit.
memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV )



17. Îi lucru pă el cât pă o şură.
18. Fac ca şi cela, cela ce ş-o rupt fuşteu la coş.
19. Bătrânii zâcéu că-i mare lucru cu care picior păşeşti când ieşi  afară din casă.
20. Mai demult bătrânii când ieşeau din casă luau clopu’
în mână şi făcéu cruce şi apoi îşi punéu clopu’ în cap.
21. Să nu stai cum nu stă apa în care stă  broasca.
22. La coaci meri cându-i strâmbă săcurea.
23. Pentru  tine mi-aş tăie şi mâneca.
24. Uită-mă că  şi eu  te-am uitat.
25. Ce-i mai  rău şi ce nu-i bun şi la casa mé.
26. O mie de pişcături de ciobâci îs mai dureroase ca o lovitură de măciucă.
27. Am ţânut mare samă pă el, am ţânut bună samă.
28. Nu ştiu ce să fac, îs ca ţâganu’ între două sate.
29. Îi bai la om când îi trece obrăznicăcia pe lângă omenie.
30. Nu-i bine a sta la masă şi a mânca cireşe dintr-un blid cu  domnuci, că  ei te puşcă cu  sâmburii în obraz şi tu  nu poţi zice nimnică.
31. Când îi înnnorat, seara şi la asfinţit se face o zare, începe a se însenina, atunci  a fi frig tare. Vine frig şi îngheţ.
32. Când îi ié Dumnezeu minţile la om, să-i ieie şi puterile.
33. De la măr până la păr. Ai făcut de la măr până la păr.
34. Iarna când ninge cu  ţurţuri mărunţi, îngheţaţi, plouă după aceia. Să lasă cu  ploaie.
35. Nu iubi pe orişicine, că-ţi faci  neamu’ de ruşine.
36. Cum îi omu’ îi şi cărarea.
37. Oameni şi cârlige. Unu’ trage, altu-mpinge.
38. L-o ţâpat de rău şi l-o luat înapoi de bun.
39. Cum îi ciobanu’, aşe-s şi oile.
40. Ce cauţi, aceie afli.
41. Cauţi lingură, lingură  afli.
42. Totdeauna valea cé mică în cé mare méré.
43. De dimineaţă bună să  cunoaşte vremea bună.
44. Între 24 şi 25 mai, în noaptea dintre aceste zile, îi cel mai periculos de îngheţ târziu.
45. Primăvara cându-i lună plină, cam plouă-n zilele acele.
46. Toamna când îi lâna mare şi groasă pă oaie, cându-s împăiete oile a hi iarnă mare, gré, frig şi umăt.
47. Ţâneţi limba un pic înapoia dinţâlor.
48. Bine-i la coasă vara, greu ţî să mai scoală sara.
99.



Hai, lume, dorule,
Cu horincă  şi cu  zin, Mintenaş  ne despărţâm. Ş-apoi lume, dorule.

De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012




100.



Hai, lume, dorule, Înainte de-a porni, Cheamă-ţi aici  părinţii. De toate le mulţumeşte Că bine te-o putut creşte. Ş-apoi lume, dorule.

De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012




101.



Hai, lume, dorule,
De noră  dacă ti-i duce, Multe-i tra, multe-i ajunge De-i lucra zâua să  mori, Zâce soacra că  n-ai  spori. Ş-apoi lume, dorule.

De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012









179
memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV )



102.



Hai, lume, dorule,
De-i méré la soacră-ta, Cuvântu'-n casă nu-l schimba,
Îi vidé că bine-i fa.
Ş-apoi lume, dorule.

De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012




103.



Hai, lume, dorule,
Nu lua drumu' de-a lungu', Nici casele de-a rându'.
Ş-apoi lume, dorule.

De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012




104.



Hai, lume, dorule, Săracă mamă cu  fete, Cum le dă şî nu le vede, Le creşte ca şî pă flori
Ş-apoi le dă  de nurori. Ş-apoi lume, dorule.

De la Ileana Drăguş, 75 ani, Onceşti, 2012
49. În postul Sfintei Mării, totdeauna plouă.
50. Nu fac sâlă la nime.
51. La Probaji se schimbă vremea, soarele nu-i cum o fost, îi mai întunecat. Serile-s mai reci, nopţile mai răcoroase şi dimineaţa-i rouă mare. Să întoarce vremea către toamnă. Zice că de la Probaji nici  iarna nu să mai  taie cum s-o tăiet.
52. Cum te-a face de râs între oameni calu şi femeia, apoi nu te-a face nimica.
53. Mândra mé moare de sete. Cu fântâna sub perete.
54. Acela-i cioban tare, care rădică cea mai grea oaie din stână păstă leasa staulului.
55. Când face muşuroiu’ umbră apoi numa iarna vine.
56. Când să lasă iarna devreme, apoi nu are putere.
57. Mai demult numa, să  băteau oamenii. Începeau în glumă, să luau la trântă, ori să trăjau în jăite pe urmă, şi mintenaş săreu  la bătaie.
58. Să bătéu cu  parii, cu  ce apucau, dădéu  prosteşte.
O fo’ de o Vinerea Mare în Cetăţele, de hramul bisericii o bătaie mare, între dăneşteni. Cu hanfauăle de la cai  s-o bătut. Capete sparte, coaste rupte.














180