memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV ) Tăt p-aiasta-i fost voios Să nu-mi vezi umbra pe jos, Nici bertiţa-n cuiu nost. Rămâi, mamă, sănătoasă Tăt p-aiasta-i fost voioasă Să nu-mi vezi umbra prin casă, Nici bertiţa-n cui la masă. De la Bota Maria, 44 ani 67. Rău-i, Doamne, şi nu-i bine La om când n-are pe nimè S-ar sfătui, n-are cui, S-ar sfătui codrului Da el are frunza lui. S-ar sfătui drumului Da şi el îi supărat De multe cărări călcat Şi pă dungă şi pă lat. De la Filip Maria, 60 ani 68. Măicuţă, când m-ai făcut, Mai bine m-ai fi pierdut Pe-o vale cu pietricele, Apă rece să mă spele. Pietrele să mă molească, Străini să nu-mi poruncească, Că străinu-i tăt străin 162 Colecţia CORINA ISABELLA CSISZÁR ŞI MARIA MIRELA PODUŢ Obiceiuri de primăvară din Ţara Lăpuşului Sfântul Haralambie Ducem în 10 februarie fărină la beserică şi o sfinţăşte popa şi dăm la animale tăt anu’. Dacă i să ia laptele la vacă sau dacă să strâcă şi câte şi mai câte şi dacă ai fărină, mai tomeşti. Se pune o potcoavă sub prag sau în foc în fiteu şi zâce că nu-ţi poate lua laptele; sau bagi la uşa grajdului o potcoavă şi nu-ţi mai poate lua nime laptele cu vrăji. Mai pun usturoi la uşa grajdului şi la fereastră. Că zâce că nu-i place la diavol şi să departă. De Alexia şi Blagoveştenie ieşim şi afumăm cu tămâie şi cu jar. Puném o cârpă pă jar şi afumam şi ne afumam şi pă noi ca să nu ne muşte gândacii (şerpii). Şi ieu şi un ţângătău şi scutură să fugă gândacii. În dimineaţă bună ne afumăm şi pă noi, nu ieşâm din casă neafumate. Şi mérém şi aprindém o căpiţă. Şi afumam pângă pomi prin grădină1. 40 de mucenici Mă puné mama să fac 40 de mătănii. Şi puném grăunţe şi făceam mătania şi iară puném grăunţe. Câte o metanie pentru fiecare sfânt. Mai fac părăstase în zâua ceie, pomene. Şi să fac pomene în tătă duminica din timpul postului. Şi strâng oamenii bani şi să făcea mâncare de post la Cămin şi méré tătă lumea care o fost la biserică, la masă. Mai demult să da un colac făcut în cuptiori2. Lăsarea de sec, Postul Paştelui şi Sărbătoarea Învierii De Lăsare să spălau vasele cu cenuşă, le leşiei. Şi le limpeză şi le puné cu gura în jos pă masă. Şi să făcé demult joc. Şi să făcé plăcintă atunci. 1 De la Maria Pop, 66 ani, Groşii Ţibleşului, 2014; 2 De la Maria Pop, 66 ani, Groşii Ţibleşului, 2014; memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV ) Făceau mâncare de post, să făcé tocană şi să puné pă masă, să tăié cu aţa şi api bucăţile să punéu pă şpori şi să făcéu pogăci. Şi pogacea ceié o ungea cu ai ptisat sau cu oloi de sâmburi. Şi mânca şi atâta era de sătul, numa apă bé. Şi făcéu coci, tăt din tocană, lăţea dăraba de tocană şi o cocé pă şpori. Să mânâncă numa’ mazăre, pitoance, poame, mere uscate, mai făcé găluşte3. Femeile îşi spălau tăte vasăle cu leşie, cine posté, făcé aşé şi le fierbé acolo şi până la Paşti nu să mai mânca de dulce. Api să făcé joc, să ducéu la joc tinerii şi petreceau până cătă 1 noaptea. Şi nu ducéu de mâncare. De Lăsare să făcéu mâncăruri, sarmale, pancove, făcéu cozonac, prăjituri, tăt felul de mâncări, care ce avé.4 La Paşti în Groşii Ţibleşului; foto: colecţia Xenia Pop În post să făcéu şi Moşii de Florii care începéu de duminecă; duminecă mérém cu un pahar la beserică, ducém grăunţe. Şi puném în tătă sâmbăta lumânări când să făcé slujba Moşilor. Şi să face până la Dumineca Floriilor. În Dumineca Floriilor păharele aieste să ieu tăté şi să pun aşé 2 şire la beserică, să puneau proasoape şi să făceau Florii. Să punea prosopul şi păharul în mijlocu’ prosopului şi făcea preotul slujbă. Şi mai iei nişte bomboane şi dai la oamini şi la copt’ii pă drum când ieşi de la beserică. În Dumineca Floriilor duc mâţă (salcie) sfinţite de popa la beserică. Şi îşi ducé fiecare câte o creangă acasă. Şi dau la animale, că zâce că-i bun, le curăţă de orice. Li să De i-ai face apa vin, Tot nu-i faci voia deplin; De i-ai face apa bere, La străin nu-i faci pă plăcere. De la Bota Maria, 44 ani 69. Eu de-aici mă duc cu dor Cum meré luna prin nor; Eu de-aici mă duc cu jele Cum meré luna prin stele. Aşa-i mama cu fetele Ca ceru cu stelele. Haba-i plin ceru cu stele, Dimineaţa-i fără ele. Binele meu din fetie, Nimenea nu-l poate scrie. De la Filip Maria, 70 ani 70. Mi-o făcut mama gura Să mai trag câte una C-o ştiut mămuca bine Că io n-oi avè pă nime, Horile mi-or prinde bine. Bărbatu m-o tăt bătut, De lucrat, am lucrat greu, Cu bărbatu-am trăit rău. De la Filip Tănase, 65 ani 3 De la Maria Pop, 66 ani, Groşii Ţibleşului, 2014; 4 De la Otilia Cosma, 64 ani, Suciu de Sus, 2014; 163 memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV ) Cântece de înstrăinare şi însingurare a fetelor: 71. Zi, ceteraş, horea mé Pă struna cé subţiré Până-s fată şi-mi ticné! Hori-ţi, fată, horile Până ce-ţi porţi florile Că dacă ti-i mărita, A hori nu-i cuteza În casă de soacră-ta, În tindă de socru-tău Şi-afară-i bărbatu rău. De la Filip Tănase, 65 ani 72. Bine-i fétii până-i fată De-ar mânca-n trei zile-o dată C-apoi dacă se mărită Multu-i cu inima friptă. Şedeţi, fete, şi horiţi Până sunteţi la părinţi Că binele din fetie Nu li-ţi avè-n nevestie. Măritatu nu-i ticneală Că bărbatu-i zdici de pară, Că bărbatu nu ţi-i frate Să gândeşti că nu te-a bate Şi nici soacra nu ţi-i mamă Să gândeşti că nu-l îndeamnă. De la Filip Maria, 40 ani 164 dau cu făină. Şi în joia de Paşti iar să fac Moşi, zâceam că mérém la Moşi. Să făcea mâncare de post şi să da la copt’ii, la oamenii săraci; aveam pt’ietrii, lespezi din pt’iatră aduse cu boii, de sute de ani de către bătrâni. Şi acolo mérém cu mâncarea asta în Joia Mare.5 În Ziua de Paşti la Groşii Ţibleşului; foto: colecţia Xenia Pop În Joia Mare umblau copt’iii în t’iez după ouă. Erau copii mai năcăjiţi care vinéu după ouă. În Vinerea Mare să vopsău ouă, în Sâmbăta de Paşti să tăié miel şi să frigé. Api să făcé prescura, este la noi o familie care face păntru tătă lumea. Să adună şi fac păntru tot satu’. Sau care vré îşi face prescura şi vinul acasă. Şi să mânâncă tri zâle, în zâlele de Paşti. Şi să face păscuţa la cuptor cu brânză sărată sau dulce. Şi fac sarmale, fierb şuncă, fac prăjituri. Şi mielu’ să făcé aşa ca tocăniţa, să frigé acolo. Nu să făceu atâtea reţete. Mai făcéu ciorbă de miel. Să acrea cu un pic de oţet, leurda nici nu să făcea în zona noastră, nu făcé nimé cu ié, nici cu măcriş nu făcé. Leuştean puneam6. Să spală hainele, spoiesc, sâmbătă taie mielu’, să face păscuţă cu brânză de vacă dulce şi să puné semnul sfintei cruci 5 De la Xenia Pop, 62 ani, Groşii Ţibleşului, 2014; 6 De la Otilia Cosma, 64 ani, Suciu de Sus, 2014 memoria ethnologica nr. 50 - 51 *ianuarie - iunie 2014 ( An XIV ) pă ié. Demult era numa’ miel fript în tigaie, feştesc ouă şi dau la copt’ii în pt’iez. În pt’iez să-ţi intre cocon întâie, dacă-ţi intră fată, îi sărăcie la casă tăt anu’. Demult, ne făcém cămeşi şi poale noi. Şi le făcém pă ascuns să nu vadă celelalte şi eram măreţe când ieşam. Ţesăm zadii, cămeşi, poale. Ne spovedeam, începea de la jumătatea postului, că-i mare satul şi să apuce pă tăţi. Mai aducé şi ajutoare. Nu-i slobod să iei pască în gură dacă nu te-ai spovedit, îi păcat. La Înviere méréu la 6 dimineaţa şi să făcea mai demult slujba. Să înşira nişte bănci şi să punéu nişte ciubere şi îşi lua fiecare de acolo pască. Şi zâce fiecare: Hristos a înviat! În noaptea de Înviere mérém cu lumânări la morminte. Şi să duc ouă la morminte şi merge popa şi face slujbă. Dimineaţa mărg copt’iii în pt’iez şi pă urmă umblă părinţî la copt’ii şi copt’iii la părinţ, vecini. Şi a doua zî de Paşti să făcé joc7. Sfântul Gheorghe Feciorii udă fetele cu găleţile cu apă. Şi tot atunci sara puneam o glie de pământ cu iarbă şi o răchită împlântată în stâlpu’ de la poartă. Şi să dau călcuţă (păpădie) la vaci. Şi îi bine să treacă animalele pă lângă răchită8. De Sf. Gheorghe la Groşii Ţibleşului; foto: colecţia Xenia Pop 73. Frunză verde de secară, Dusu-m-o doru-ntr-o sară La cetina bradului În vârfu Ţibleşului Şi-atâta m-o-ndepărtat Până ce m-o scos din sat. M-o dus pe mână străină Să duc dor de la inimă. Cucule, eu te-aş ruga Du-te până la mama Şi-i spune că-s supărată Şi de nimeni mângâiată; Şi-i spune că-s necăjită Şi de nimeni molcomită. M-aş duce să-i spui năcazu Că mi-i tare ars obrazu; M-aş duce să mă ţâie, Numai ca să mă mângâie. N-oi mèrè să mă jelesc, Numa să mă sfătuiesc. De la Lazăr Ileana, 55 ani 74. Străin ca şi mine nu-i Numa puiu cucului La tulpina fagului Când îl lasă mama lui Fără aripi, fără pene, Nici să zboare n-are vreme. De la Filip Tănase, 65 ani 7 De la Xenia Pop, 62 ani, Groşii Ţibleşului, 2014; 8 De la Xenia Pop, 62 ani, Groşii Ţibleşului, 2014; 165