memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Nănaşă 67. Să trăieşti, nănaşe mare, Te rog scoală-te-n picioare Să te văd cât eşti de mare Că de când tot nănăşeşti Ai avut vreme să creşti, Acuma vo câţiva ani Nu te mai vedeai din scai. Ce te ţi-i aşa măreaţă, În cap toată eşti mătreaţă Că pe cap nu te-ai lăut De când mă-ta te-o făcut, Nici pieptene n-ai avut Că banii ţi i-ai băut. Doamne, bine ţi-o plăcut. Nu sta cu gura căscată, Gândeşti că eşti găină beată Ce te ţi-i aşa gătată Cu rochia nespălată Că de când o-ai cumpărat Niciodată nu o-ai spălat Până când s-o sfârticat Şi te ţii că eşti bogată Şi eşti cu rochia goală Şi-ncălţată cu papuci Şi la nas tătă cu muci. Supărată-i nănaşa Că n-are cu cine bea, Dar mai supărat îs eu Că n-am horincă să béu. Nici aceie nu-i aşé Numa gura mé cé ré. Nănaşe cu mânici creţe, Bine-ţi stă pe la ospeţe, De când umbli pe la nunţi, Ţi-i plin satu de finuţi, Să trăieşti cu voie bună Cu nănaşul împreună. Să porţi pană de măceşi, Colecţia CORINA ISABELLA CSISZÁR Tradiţii nupţiale pe Fisculaş Peţitul Méréu în peţât cu părinţî şi cu naşu’, cu care s-o gândit să le fie naş. Şi amu’ mai mărg aşa a peţî, cei care mai ţân un pic de lege. Api vin şi cer şi promit ce-i dau la fecior, ce-i dau la fată, unde-or şidé. Nu mergeau neanunţaţi în peţât. Fecioru’ o anunţat-o pă fată şi fata pă părinţi.1 Mai întâi te înţelegei cu fata şi în scurt timp te căsătoréi. Mai mult îţi luai pă cine ai vrut tu, da’ te mai şi mânau părinţii pă cine să iei. Dacă avé pământ mult, api putea fi şî hâdă: „Du- te-nainte, s-avem pământ.” Mai discutau, mai jucau laolaltă şi să hotărau. Mai méréi la joc, mai méréi sara la fată acasă. Şi api grăié feciorul cu părinţii lui despre fată. Şi să hotărau. Şi méré împreună cu părinţii la fată acasă. Şi mergeau, duceau o pălincă, o punéu în buzunar şi méréu să să înţeleagă.2 Chemătorii, mersul la cununie şi vânzarea colacului Mireasa nu să îmbrăca în costum popular, să îmbrăca în rochie de mireasă. Pă cap avé balţ de hârtie. Şi la nunta mea o plouat o ropotă de ploaie, m-o plouat ca p-o mâţă şi o râs babele de mine, că tot balţu’ s-o făcut boagă. În faţă să puné cunună cu struţuri din său. Să mai punéu struţuri de acelea şi păntru chemătoare, chemători şi naşi. Balţu’ îl încreţea cu 3 încreţâturi şi era strâns şi pă spate, venea lăsat.3 Chemarea la nuntă să făcea cu chemători. Eu am avut 12 băieţi, umblau tăt câte doi să cheme la nuntă. Pă vremuri chemai numa neamurile la nuntă, nu venea pă atunci tot satu’ şi nunta să făcea acasă, în două locuri, la mire şi la mireasă.4 Intrau doi chemători în casă şi zâceu: Aflăm pă Dumnezeu cu dumnevoaste 1 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 2 Performer Alexandru Vari, 75 ani, Dumbrăviţa, 2013 3 Performer Maria Grigor, 74 ani, Dumbrăviţa (născută în Cărbunari), 2013 4 Performer Alexandru Vari, 75 ani, Dumbrăviţa, 2013 198 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Cinstiţi prétini şi voitori de bine, Om grăi vo’ 2, 3 cuvinte, De care ne-om aduce aminte. Sunt cuvinte de la un singur Dumnezeu, De la cei 12 Apostoli, De la socrii cei mari, Cutare, Ioan şi Mărie, De la fiul Vasile, Zâce şi grăieşte, La Dumnezău mulţumeşte, El s-o rugat, Dumnezău o dat.5 La noi în sat, de unde-s io, din Cărbunari, aşé-i obiceiul la nuntă: în duminica dinainte de nuntă, să strânjéu chemătorii la nănaşi. Şi îi servéu acolo cu o prăjitură, cu o pancovă, cozonac, cum era atunci. Şi îi trimitéu cu o botă, cu o zadie din aia frumoasă, pă doi temători din sat. Şi umblau prin sat, ca să invite oamenii la nuntă din partea socrilor. Şi când terminau, vineau la nănaş înapoi şi le făcé o cină. Şi pă când era nunta în aialaltă duminică, să adunau acolo la mire fetele, druştele şi la mireasă chemătoarele şi pregătéu tăt de mărs la cununie.6 Méréu separat la cununie şi mirele ajungea înaintea miresii. Mireasa méré cu capu’ gol la cununie, numa care o avut copii sau văduvele méréu cu balţu’ pă cap. La fete mari li să puné balţu’ pă cap la biserică. Méré nănaşele, puné balţu’ pă masă şi cununa pă ié şi prăjituri. Şi când găta cununia, îi punea popa balţu’, îl lua aşé frumos popa şi îl punea pă cap şi îl apăsa cu crucea. Şi nănaşa puné mireasa pă un scaun în biserică şi o îmbrăca frumos. Şi îi dădé un batic. Şi închina şi arunca bani şi bomboane la coptii în faţa besericii. Şi api ieşé nănaşele şi soacrele cu coşărcile. Şi închina tăté, lua mireasa şi pleca. Şi ajungeau acasă la mireasă şi închinau acolo. Şi jucau Jocu’ miresii, să horé Horea miresii şi să umbla cu taljărul. Mirele ajunjé şi stăté afară. Şi nu-l lăsau pă mire să intre până n-a plăti. Era pus un taljăr şi trebuia să plătească, să cumpere mireasa. Erau 2 taljăre puse pă olaltă, acoperite cu o zadie. Şi trebuia să pună o băncută de câtva, să răscumpere mireasa. Chemătoarele ieşeau şi vindeau colacu’, să tot ţâgănéu că n-or da atâta pă el. După ce vindeu colacu’, să băgau în casă şi mireasa era ascunsă sau în altă cameră sau sub masă sau să tupté între popor. Api viné câte o fată cu o faţă de masă în cap, câte un ţol. Şi méré să să prindă de mână cu mirele.7 5 Performer Alexandru Vari, 75 ani, Dumbrăviţa, 2013 6 Performer Maria Grigor, 74 ani, Dumbrăviţa (născută în Cărbunari), 2013 7 Performer Alexandru Vari, 75 ani, Dumbrăviţa, 2013 Să cununi şi să botezi. Să trăieşti, nănaşe mândră, Că eşti tânără şi blândă, Tânără şi frumuşé, Orişicui îi poţi plăcé. Să trăieşti, nănaşe mare, Mândră-i casa dumitale În mijlocu satului Ca şi-a-mpăratului, Pe la uşi toată cu ruji, La fereşti cu flori domneşti, Tot nănaşe să trăieşti, Să cununi şi să botezi. Poţi fi nănaşe voioasă, Ţi-ai găsit fină frumoasă. Voios poate fi şi naşul C-are fin ca păunaşul. Nănaş 68. Naşule, cu părul creţ, Ce te ţi-i aşa măreţ Că nănaşa poale n-are Că poalele au fost din câlţi Şi le-o ros nănaşu-n dinţi. Ce te ţii aşa măreţ Că nu ai porc în coteţ, Părul nu l-ai pieptănat, Pe obraz nu te-ai spălat Ş-ai venit bujed de somn, Pe la ochi tot eşti urdori Şi la gură micăciori. Şi nănaşu-i poghirjit N-are bani de dohonit. Dohăneşte naţionale Şi nănaşa poale n-are, N-are bani de dohănit Şi mireasa de plătit. 199 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Nici aceie nu-i aşé Numa gura mé cé ré. Frunză verde, stăgerel, Să trăieşti, măi nănăşel, Că eşti tare frumuşel. Cât pe-aici am petrecut, Aşa hireş n-am văzut. Să-ţi trăiescă părinţii, Mândri ţi-o făcut ochii Să ai cu ce celui; Mândră ţi-o făcut gura Să ai cu ce săruta, Frumos ca o viorea Şi drag la toată lumea. Socrii mari 69. Ieşi afară, soacră mare, Şi te suie pe butuc Vezi ce noră îţi aduc. Nu ieşi cu şurţ de lână Că noră-ta nu-i bătrână, Că-i tânără şi frumoasă Şi ştii tot lucrul din casă. Lăudătorii să nu-i moară C-or fi buni de dus la moară. Câte babe-s pe la leasă Îs cu ochii la mireasă. Da se pot uita o sută Că mireasa nu ni-i slută, Că mireasa-i frumuşé, La oricine i-a plăcé, Că-i înaltă, subţirică, Iute ca o rândunică. Fericit, tu, socru mare Că ai zi de sărbătoare Şi-ai pus floarea sus pe casă, La noi în Chiuzbaia, nunta să făcea numai duminica. Ieşeau oaminii de la beserică, méréu acasă, îmbucau ceva şi méréu la nuntă, care cum avé chemare. Mirele în zâua nunţii îşi chema chemătorii şi méré la nănaş. Acolo le făcé nănaşu’ o masă. Erau o chemătoare cu un chemător, pregătiţi cu o botă, batistă, panglici. Şi méréu să cheme la nuntă, fiecare în câte o parte de sat.8 În Dumbrăviţa méréu separat la cununie mirele şi mireasa. Veneau după mireasă acasă 2 chemători, îi mâna mirele, ca să ceară mireasa: Aflăm pă Dumnezău cu dumnevoaste, Cinstiţi socrii mari, Socri mari şi cinstită adunare, Vă rugăm mult şi tare, De puţină ascultare! Vă rugăm luaţi aminte, De vo câteva cuvinte, Care-n carte sunt scrise, Şi astăzi trebuie zise. Tânărul nostru crăişor, Plin de dragoste şi dor, Tânărul nostru împărat, Dimineaţa s-o sculat, Faţa albă ş-o spălat, Păr galbân ş-o pieptănat, Trâmbdita-n mână ş-o luat, Oaste multă o adunat, Oaste multă şi frumoasă, Precum ştiţi şi dumneavoastă. Toţi feciori de boieri mari, Toţi feciori de generali, Toţi cu puşti şi cu pistoale. A plecat la vânătoare, Ş-a vânat luna cu soare. A vânat o rujă plină Răsădită-ntr-o grădină. Văd că rujă am găsit, Noi după ea am venit. S-o luăm din rădăcină, S-o ducem în altă grădină. Păstă sate, păstă munţi, La părinţi necunoscuţi. Unde să înflorească, să crească, să nu veştejească. 8 Performer Irimie Grigor, 79 ani, Dumbrăviţa (născut în Chiuzbaia), 2013 200 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Creşteţi flori şi înfloriţi Că mie nu-mi trebuiţi. Creşteţi flori ca gardurile Şi ocoliţi prilazurile Şi mie năcazurile. Că n-am surori să vă-ngrijească, Nici fraţi care să vă poarte.9 În Chiuzbaia, la ora unu erau miriteii la biserică. La starea civilă să cununa cu o lună, două, înainte. După cununie ieşeau din biserică şi îi aşteptau chemătorii. Şi îi aşteptau la ieşire cu un colac mare, făcut cât o roată de plug, cu o ştergare păstă el. Şi doi chemători care erau mai înalţi, ţânéu colacu’ sus. Şi miriteii şi nănaşii treceau pă sub colac. Şi tinerii săréu să dea cu capu-n colac, să-l scape. Dacă-l scăpau, primeau pedeapsă. Şi dacă gătau învârtitura ceie şi nu reuşeau să lovească colacu’ cu capu, colacul era lăsat jos şi puneau toţi chemătorii mâinile pă el şi îl rumpé, tăt îl făcé bucăţi. Şi apoi îl împărţă pă la copt’ii, pă la care era pă acoale de îndemână. Colacul cununiei să numea.10 Făcéu colac la mireasă şi feciorii de la mire vinéu şi cumpărau colacu’. Şi după ce vinéu de la cununie, să punéu chemătoarele cu colacu’ în mână. Şi api vinéu fét’ile de nună a mirelui şi cu chemătorii să cumpere colacul. Api să sfădéu păntru colac: Daţi colacu’ t’emătoare Că sfinţăşte Sf. Soare, Că colacu’ de nu li-ţi vinde, Noi nu ne-om lăsa flămânde, Că are naşa merinde, Pă tri zâle mai ‘nainte. Şi să sfădéu acolo până cumpărau colacu’, că ceréu mult pă el. Era tare frumos. Şi pă când îl vindéu, să ducéu tăţi la o casă, să petrecéu acolo, mâncau colacu’. De ştiém că câţi ne-aşteaptă, V-aducém o căţea moartă. De ştiém câţi îţi vini, 7 câini v-am vrut beli. 7 câini şi 7 mâţă Şi v-am fi hrănit de piţă. 9 Performer Alexandru Vari, 75 ani, Dumbrăviţa, 2013 10 Performer Irimie Grigor, 79 ani, Dumbrăviţa (născut în Chiuzbaia), 2013 Fiului i-ai dat mireasă. Azi primi-vei doar o floare, Mâine noră ca un soare. Soacra mică 70. Mătură-ţi, soacră, curţile Că îţi vine ginere. Cunună de grâu frumos, Să fii gazdă sănătos; Cunună de grâu de vară, Să fii gazdă cu tihneală. Cunună de grâu curat, De o fată secerat Şi de ea bine legat, Să-l aşeze după masă, Să-l aivă cu cinstea-n casă, Să-i fie viaţa frumoasă. Să trăiţi cu voie bună Cu ginerele împreună, Să trăiţi, s-aveţi noroc Ca sămânţa-n busuioc. La răspuns 71. Onorată adunare, V-aş ruga de ascultare De la mic, până la mare. Noi aici ne-am adunat Pentru că ne-au şi chemat 201 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Şi fiindcă ne-au poftit Eu v-aş vorbi vorbe multe Ca nimeni să nu m-asculte. Mai cu drag v-aş spune una Să m-asculte toată lumea. Preacinstit popor frumos, La această voie bună Vin cu toţii împreună Cu daruri după dreptate Pă cum se văd arătate. Mesele-s toate-ncărcate De băuturi şi mâncări, De fete şi de feciori Şi de oameni însuraţi, Stând la masă adunaţi. Din băuturi noi n-om bea, Din mâncări noi n-om mânca Până ce nu v-om vedea. Cinstire nănaşilor Care cinstesc finii lor. Ş-apoi cu mire şi mireasă Vom veni la dumneavoastră. Cererea nănaşilor 72. Onorată adunare, V-aş ruga de ascultare De la mic până la mare. Tânărul nostru împărat Dimineaţa s-o sculat, Oaste mare o adunat. Cred că v-a făcut de ştire Preacinstitul nostru mire Şi cred c-aţi luat de veste Că azi se căsătoreşte. La orice căsătorie De ştiem câţi ne-aşteaptă, V-aducém o căţea moartă, O căţea şi-un câine tuns, Vă era piţa de-ajuns. Să ciufuléu şi api méréu chemătorii cu chemătoarele să mănânce colacu’.11 La Dumbrăviţa, înainte de a merge la cununie, fata îşi lua bulciugu’ (iertare) de la părinţi şi primea binecuvântarea. Vine starostele şi strigă: Ié-ţi, mireasă, zâua bună De la soare, de la lună, De la mamă, de la tată, De la fraţi, de la surori, De la grădina cu flori. De la fraţi şi surorele, De la veri şi de la vere, Care-ai petrecut cu ele. Dacă avé mireasa ori tată mort, ori mamă moartă, api horéu fét’ile când méréu la cununie: Mireasă, te-ai lăudat, Că tu când ti-i mărita Tăt neamu’ ţi li chema. Tăt neamu’ ţî l-ai chemat, Da’ de mama ta ai uitat. Ié creionu’ ş-o hârtie Scrie-i la mama să vie. Nu ştiu, cartea nu sosăşte, Or, mamă-ta putrezăşte; Nu ştiu cartea n-o sosit, Or mă-ta o putrezât. Ieşi, măicuţă, de sub glie, Că mă duc la cununie; Ieşi, măicuţă, de sub masă Că io astăzi îs mireasă.12 La Dumbrăviţa, mergeau mirii separat la cununie, fiecare cu alaiul lui; mirele méré cu druştele şi cu stegariu înainte şi stegariu scutura şi juca steagu’ cu clopoţei. Şi mirii să întâlneau 11 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 12 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 202 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) la bésérică. Mireasa méré între doi feciori la cununie. Veneau doi feciori de la mire la mireasă acasă şi-o cereau. Şi aceia o dus-o până la cununie, până o dădéu la mire în mână. 13 Când duc mireasa după nuntă la mire acasă, cântă: Sănătate, bună mamă, Ţ-am lucrat bugăt pomană, Şi flămândă şi desculţă Păntru patru perinuţă. Noapte bună, mama mé, Apă rece nu-i mai bé, Adusă de mâna mé. Ti-i scula noaptea pă lună, Şi ţî aduce apă bună. Oi pune mâna pă uşă Şi-oi ieşî ca ş-o păpuşă; Ş-oi pune mâna pă cheie Şi-oi ieşi ca ş-o scânteie. Lasă, mamă, si-ţi-ar dor, Să vezi t’ină pân odor Şi urme de-a mneu pt’icior. T’ină în odor a fi, Urme de-a mele nicări. Lasă, mamă, si-ţi-ar jele, Ca să vezi a mele mărjele, Agăţate-nt-un cuiuţ, Tânără şi cu drăguţ. Agăţate-n cui la pat, Tânără m-ai măritat. Mireasa, după ce venea de la cununie, să băga în casă fără mire. Şi băga chemătoarele şi alte fete care horéu mândru Hora miresei. Şi îi cântau la mireasă, până când îl lăsau pă mire să să bage în casă. Api îmbrăcau în mireasă o babă şi pă mireasă o ascundeau.14 Api să juca dansu’ miresei. Sara să duceau cu mnireasa la mnire. Şi pă aialaltă zî să ducéu în socri, părinţî miresî cu mireasa şi cu rudele să ducéu acolo la mnire. Şi acolo era iară nuntă, până a doua zî dimineaţă să petrecéu. Erau răspunsurile, 13 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 14 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 Aşa trebuie să fie: Doi sau patru naşi anume Trebuie să îi cunune. Pentru aceea m-aş ruga Naşule de dumneata Şi de soţia dumitale, Adică de naşa mare, Faceţi bine osteniţi Că prea bine nimeriţi, Nimeriţi la băuturi Şi la mese cu fripturi, Pe mese cupe cu vin Şi cu toţii să trăim. Să trăiască naşul mare Cu soţia dumisale, Să trăiască al nostru mire Cu mireasa-n fericire, Vă poftim la bucurie. Mire 73. Cine-n lume o mai văzut Mire aşa mândru gătat Şi el şade supărat?! Însuratu-i port frumos Numa-i tare lăcomos. Ia-ţi, tu, mire, ziua bună De la mama ta cea bună De la iarba de sub cruce, De la tatăl tău cel dulce Că li-i lăsa şi ti-i duce, De la struţ de busuioc, De la feciorii din joc; De la struţul cel de flori, De la ai tăi frăţiori; De la struţ de lămâiţă, De la fete fecioriţă; De la struţ de viorele, De la veri şi de la vere, 203 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) De la unchi, de la mătuşi Că îndată ieşi pe uşi. De unde feciorul pleacă, Rămâne casa săracă, Rămân boii înjugaţi Şi părinţii supăraţi; Rămân boii în restele Şi părinţii-n dor şi jele. Duce-m-oi şi n-oi veni, Oare cine m-o jeli?! Iarba verde de mohor, Cărăruşa din odor Că rămâne şi el gol. Rămâi casă, rămâi masă, Eu mă duc la altă casă. Rămâi ocol măturat, Repede nu-i fi călcat. Nu-mi pare rău că mă duc Da-mi pare rău după plug, După plug, după roţile, După dragile copile, După plug, după tingeală, După mândra de-astă-vară. Eu mă duc mamă de-acasă, Nu plânge, ci fii voioasă Că de-o fi lumea pe pace Iar în pace m-oi întoarce. Ai grijă mire ce faci, Nu faci radie de vaci Ce-ai făcut să mai desfaci; Nu faci radie pe boi, Ce-ai făcut să strici-napoi. Chijlegile-s mărturie Ce-ai făcut îi pe vecie. Chijlejile nu-s târg de ţară, Ce cumperi să poţi da iară. Mireasa noastră frumoasă Îi o pară mălăiaţă, Muşti şi ai pe-a ta viaţă, Nu-i un măr putregăios Ca să muşti şi să arunci jos. Măi, mnire, de nu-i fi bun, Ploaie-te ploaie de tun, Pe mireasă ploaie deasă, De n-a fi găzdoaie-n casă. Peste doi, trei ani de zile, ţâné nunta cam două zâle.15 Când m-am căsătorit io, la 12 noaptea m-am sculat şi m- am dus la Baia Mare să caut o maşină. Am mers 12 km pă jos. Şi înapoi am venit cu un şofer în Cărbunari duminică pă la vreo 12. Şi ne-am cununat. S-o făcut acolo la socri o masă şi la Chiuzbaia s-o făcut nunta propriu-zisă. Asta o fost duminică. Şi luni o vinit socrii din Cărbunari şi lumea, neamuri şi o început altă nuntă. Până marţi dimineaţa tăt nuntă o fost. O vinit cu 11 cară „în socri”. O început iară tăt. I-am mai dat bani la ceteraş să mai stea până dimineaţă.16 Darul de nuntă Să ducéu cadouri, vase, oale, un car de oale am avut şi eu. Şi am trecut cu caru’ şi am intrat într-un şanţ şi s-o răsturnat caru’ cu oalele. Şi pă când am ajuns, ne-am dus să ne culcăm în t’ert’i (grădină). Am luat o cergă de la soacra şi am adurnit că am fo’ obosâţi. O venit starostele Grigore şi o furat cerga de sub noi şi s-o culcat el pă ié. El durné de-o lăture de noi. Şi când ne-am trezât, am văzut că vin cu carele „în socri” şi am chemat repede iar socăciţele.17 Meniul nupţial Mai demult să dădé supă cu tăiţei, curet’i umplut sau guiaş de oaie, dacă o fo’ toamnă, şi cozonac, pancove, mai câte o plăcintă, cârnat proaspăt. Şi erau nişte pituţe cu verdeaţă şi erau puse frumos pă masă, ca şi cum ar fi fost prăjitură, le zâcéu ţâpoi. Tăiéu pituţa cu brânză de oaie în patru.18 Să tăia un viţel de 4 – 5 săptămâni sau câte o oaie. Să făcé guiaş, curet’i, pancove, făcéu zamă cu tăieţăi. La mireasă să făcé numa un miez de cină, la mire să făcé masa mai mare.19 Găina La răspuns, ducé coşerneul cu găina şi nănaşele trebuié s-o cumpere de la socăciţă. Era găina fiartă şi îi punéu ţâgare în gură, o împt’istréu cu pene, cu tăt felu’, în tăte culorile, o gătau 15 Performer Maria Grigor, 74 ani, Dumbrăviţa (născută în Cărbunari), 2013 16 Performer Irimie Grigor, 79 ani, Dumbrăviţa (născut în Chiuzbaia), 2013 17 Performer Maria Grigor, 74 ani, Dumbrăviţa (născută în Cărbunari), 2013 18 Performer Irimie Grigor, 79 ani, Dumbrăviţa (născut în Chiuzbaia), 2013 19 Performer Alexandru Vari, 75 ani, Dumbrăviţa, 2013 204 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) aşé de frumos. O punéu în mijlocu’ coşerneului, punéu prăjituri pă lângă ié, 2 găini să făceau şi vinéu 2 socăciţe. Strigături la găină: Asta îi găină sură, Ieri ai fo’ pă după şură Ş-amu eşti la noi în gură. Găina-i fără de pene, Nănaşu’ fără izmene. Ţucu-te, găină grasă, Amu eşti la noi pă masă, Asara-i fo’ după casă Ş-amu eşti în blid pă masă. Ieri ai fo’ pă după şură Ş-amu eşti cu banu-n gură. Şi după ce-o cumpărau de la socăciţă, naşii o împărţau cu lumea. Socăciţele erau aşa: una care conducea şi restul erau neamurile miresei. Meré lumea şi ajuta, avéi o bucătăreasă care o răspuns de toate şi restul erau fine, nepoate, vere, care o şi servit la masă. Zî, ţâgane, zî cu drag, Să mă pot pune pă prag Cu găina ca ruja Să o duc la nănaşa. Săracă găină grasă, Ieri ai fo pă după casă Oi veni mire la tine Să văd târguit-ai bine. Ieşi afară, soacră mare, Şi te suie pe butuc Vezi ce noră îţi aduc. Nu ieşi cu şurţ de lână Că noră-ta nu-i bătrână, Că-i tânără şi frumoasă Şi ştii tot lucrul din casă. Lăudătorii să nu-i moară C-or fi buni de duşi la moară. Câte babe-s pe la leasă, Îs cu ochii la mireasă. Da să pot uita o sută Că mireasa nu ni-i slută, Că mireasa-i frumuşé, La oricine i-a plăcé. Ieşi afară, soacră mare, Şi te uită-n răsărit Şi vezi un căruţ gătit. În mijlocul carului Nu îi raza soarelui Că-i mireasa mirelui. Fericit, tu, socru mare Că ai zi de sărbătoare, Ai pus floarea sus pe casă, Fiului i-ai dat mireasă. Azi primi-vei doar o floare, Mâine noră iubitoare. Ş-amu’ eşti la naşi pă masă.19 Zî, ţâgane, zî frumos, C-amu’ mă cobor jos. Zî, ţâgane, zî cu drag, Ca să mă cobor din prag, Să mă duc cu găina, Să o duc la nănaşa. 20 19 Performer Maria Grigor, 74 ani, Dumbrăviţa (născută în Cărbunari), 2013 20 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 Mireasa 74. Prea cinstită adunare, De la mic până la mare Vă rog puţină ascultare. Mireasa noastră frumoasă V-a pofitit pe toţi la masă 205 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Să spună vreo trei cuvinte Cum a şti ea mai fierbinte. Mireasă, până la prânz, Cred că te-ai hrănit de plâns. Când o fost pe la gustare, Trecu voia ta cea mare. Poţi dragă să lăcrimezi După binele ce-l pierzi. Binele ce l-ai avut, Nu o să îl ai mai mult Că fata de unde pleacă, Plânje draniţa pe casă. Că bine nu-i poate fi În casă cu străinii. Mult ai zburat ca şi cucu Dar ţi s-a oprit zboru; Mult ai zburat ca şi mierla, De astăzi nu-i mai zbura Că Dumnezeu aşa o lăsat Pe pământ să crească flori, Voi să mergeţi de nurori. Foaie verde, lin pelin, Vai, de copilul străin Că munceşte cu dreptate, Răsplătit cu răutate, Şi mâncare a treia parte. Când îi vremea de prânzât, Du-te noră la rânit; Când îi vorba de cinat, Du-te noră la culcat Că toată ziua-ai mâncat Şi nimica n-ai lucrat. Nora méré, nora vine Şi mănâncă ce-i rămâne; Nora lucră ce-i mai greu Şi mănâncă ce-i mai rău. Miresucă ca o floare, Fii la socri răbdătoare; Din picioare să păşeşti, Din gură să nu grăieşti; Din picioare să mergi iute Din gură să nu ştii multe. La părinţi de le-ai greşit, Te-au iertat că te-au iubit; La străini greşeşti o dată, Nu te iartă niciodată. Colecţia Alexandru Vari, Dumbrăviţa, 1967 Colecţia Alexandru Vari, Dumbrăviţa, 1961 206 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Colecţia Alexandru Vari, Dumbrăviţa, 1967 Ié-ţi, mireasă, ziua bună De la mama ta cea bună, De la iarba de sub cruce, De la tatăl tău ce-l dulce Că li-i lăsa şi ti-i duce. De la soare, de la nori, De la ai tăi frăţiori; De la struţ de busuioc, De la feciorii din joc. De la struţ de lămâiţă, De la fete din uliţă. De la păhăruţ cu miere, De la veri şi de la vere Că mai mult nu-i fi cu ele. C-ai pornit o cale lungă, Nu-i pasăre să te-ajungă; C-ai pornit o cale lată, Nu-i pasăre să te-ntreacă. De la unchi, de la mătuşi Că îndată ieşi pe uşi. Cărările s-or ciunta Numai trei ţi s-or lăsa: În grădină după ceapă, La fântână după apă Şi la mă-ta câteodată. Plângi copilă şi suspină Că mergi în casă străină Şi bărbatu nu ţi-i frate Să gândeşti că nu te-a bate, Nici soacră-ta nu ţi-i mamă Să gândeşti că nu-l îndeamnă. Rămâi, mamă, sănătoasă Dacă n-ai fost bucuroasă Ca să-mi vezi umbra prin casă. Rămâi, tată, sănătos, Dacă n-ai fost bucuros Ca să-mi vezi umbra pe jos. Noi departe nu te-om duce, Te-om duce la casa ta, Cum ţi-i face aşa-i mânca. Cum ţi-i aşterne ti-i culca. La moară nu te-or mâna, De nu-i méré, nu-i mânca; Desculţă nu te-or purta, 207