memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Colecţia CORINA ISABELLA CSISZÁR Strigături din Dumbrăviţa 1. Îl cunosc pă badea nost‘ Îl cunosc pă şuierat Că-i stă gândul la-nsurat; Îl cunosc pă badea bine Că-i stă gândul tăt la mine. De la Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 2. Mândra mé de doamnă mare, Nici obdele-n cizme n-are. Îi legată cu hârtie Ca să-mi fie dragă mie. De la Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 Colecţia CORINA ISABELLA CSISZÁR Obiceiuri şi eresuri din Dumbrăviţa Claca Mai demult, să făcéu clăci de dus bălegar. Să făcea cam sâmbătă sara sau într-o zî de sărbătoare, să făcea la un om acasă clacă cu ceatără, muzicanţi şi invita pă toţi aceia care o lucrat; petreceau, să distrau.1 Era un lucru în colectivitate, se ajutau oamenii între ei. Când avéu un lucru mai mare, méréu mai mulţi să ajute. Şi eu aşa am făcut, clacă de seceratul grâului în anul când m-am însurat. Sau dacă aveau de ridicat o şură, să făcea cu oameni mai mulţi. Să aducé pământ, să lipté. Să ajuta oamenii ca să-i coste mai puţin.2 Când să făcéu clăcile de secerat, anunţa, de exemplu, dumineca la beserică, omu' care avea grâu mai mult, că să face clacă cu ceatără. „Văsălica Floare sau Ionu lu Floare miercuri face clacă cu ceatără. Vă rugăm frumos, care puteţi, să luaţi parte.” Api după-masă, de pă la ora 1 – 2, să adunau feciori şi fete, tineri, cine puté să margă. Şi ceteraşii erau tot înapoia lor. Când videau că rămân unii codaşi, méréu ceteraşii în urma lor, să-i facă să secere mai cu spor. Împlet'éu o cunună de grâu şi o punéu pă cap la o fată cinstită. Şi vinéu acasă la gazde, gazdele aşteptau cu canceul din lut, cu apă şi aruncau apa pă ei şi pă coroană. Apoi le făcé o masă în şură cu supă şi curet'i umplut. Şi pă urmă să distrau, jucau tătă noaptea. Horéu, jucau: Seceraţi secerătoare, Nu vă tăt uitaţi la soare. Că soarile-a asfinţi, Voi cu holda nu-ţi ieşi. Cine duce coroana La anu' s-a mărita. De unde coroana vină, 1 Performer Maria Grigor, 74 ani, Dumbrăviţa (născută în Cărbunari), 2013 2 Performer Irimie Grigor, 79 ani, Dumbrăviţa (născut în Chiuzbaia), 2013 168 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Rămâne ţarina plină; De unde coroana pleacă, Rămâne ţarina sacă.3 Şezătoarea La o casă unde era o femeie bătrână care n-avé familie, să adunau vecine mai multe. Veneau feciorii, glumeau, să distrau. Api să mai şi mutau, nu era chiar în fiecare sară şezătoarea la aceeaşi casă. Participau şi fete şi femei care torcéu, ţeséu, altele făcéu jerseuri, coséu, făcéu pene pă cămăşi, pă pindileauă. Nu să făcéu şezători vineri, marţi, sâmbătă sara şi în sărbători. Erau mai multe şezători în sat, erau grupări la 4 – 5 căsi, mai glumeau, să distrau. În postu' Crăciunului torcéu; de sărbători nu să făcéu, să reluau după Bobotează. Ieşeau feciorii afară şi trebuia să iasă fét'ile după ei. Şi să nu şadă afară, să zie să ţasă. Feciorii méréu dintr-o şezătoare în alta, făceau glume, le mai ciufuléu pă fete; le luau fusu' la fete, méré afară cu ele, trebuia să te duci după fus, să-l plăteşti cu o guriţă. O mărs o fată înt-o şezătoare şi avé drăguţ. Şi l-o temat Chirilă. Şi ié o ieşit afară din şezătoare. O fo' iarnă, în Postul lui Crăciun. Şi o prins-o lupu' şi-o mâncat-o. Şi când o ducé, fata striga: „Chiriliucă, Chiriliucă, nu mă duce aşé cu jele, că-mi intră unghiile-n pt'ele.” Ié o gândit că-i drăguţu' ei. Când mérém în şezătoare, îmi spuné mama să n-am drăguţ, că o fată cum o avut drăguţ, o şi vinit dracu' ş-o dus-o. Tăt o zâs în şezătoare: „Că vină drăguţu', că vină drăguţu'”. Şi o zâs c-o vinit dracu' îmbrăcat ca drăguţu' ei. Ş-o vinit colo ni şi-o chemat-o afară. Şi s-o dus după el, ş-o mântuit-o dracu'. O zis c-o strigat fetele după ié: - Hai, surată, vii? Şi-o strigat dracu' napoi: - Nu-i surată, nu-i, numa maţăle pân cui. O omorât-o el. Dacă nu zânéu feciorii în şezătoare, api méréi afară la prun şi zâcéi: Eu nu scutur prunu' Că scutur nebunu', Nebunu' să-l scuture pă cela, pă dracu', Dracu' s-aducă pă Nicolae, pă Ion. Şi api erau şi feciori care vinéu. Să făcé ospăţul şezătorii. Care avéu multă cânepă de tors, 3 Performer Maria Grigor, 74 ani, Dumbrăviţa (născută în Cărbunari), 2013 Hori din Dumbrăviţa 3. Mărioară, leagă-ţi cânii Că desară viu la tine, Şi îi leagă c-o frâmbdie Că-s fugit din cotunie Păstă munţi, păstă câmpie, Tăte căsâle-s pustâie. Numa’ una nu-i pustâie, Şi-aceie-i căncelărie. Şede un căpitan ce scrie Pă cei fugiţi din cotunie. De la Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 4. Vai, săracii feciorii, Cum să duc ca şi norii. Cine le-a fi mamă dulce? Maşina care i-a duce. Cine le-a fi mamă dragă? Sanitarii care-i leagă. Nu-s atâţia sanitari, Să lege atâţia băieţi, Că rămân şi dezlegaţi, Vai şi amar de ei suraţi. De la Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 169 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) 5. Foaie verde mărunţăl Foaie verde mărunţăl, Îs voinici plecaţi la drum. Cel mai mic îi împuşcat Şi-l strâgă pă celălalt: - Haida, frate şi mă bagă, Mă calcă compania- ntreagă; Haida, frate, şi mă du, Mă calcă regimentu’. - Duce-m-aş frate cu dor, Da’ mi-o sărit un pt‘icior, Un pt‘icior şi mâna dreaptă, Haida, frate, şi mă iartă. Părăoaş cu cinci izvoară, Avion cu tri motoară, Vino, p-amândoi ne scoală Şi ne du la noi în ţară Să ne videm maicile, Fraţii şi surorile. De la Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 6. De la Stalingrad la vale De la Stalingrad la vale, Vine-un tren cu tri vagoane. În vagonul cel din urmă Vine Ghiţă fără-o mână. mai dădéu pân sat pă la tinere, să le toarcă. Şi atuncea alegea o zi şi făcea o clacă. Băga muzâcanţî şi cu mâncare, băutură, păntru cele care i-o tors. Le-o chemat şi le-o omenit într-o sară. O primit fetele câte un caier de fuior, l-o tors şi i-o dus fusu'. Când o gătat fetele de tors, s-o făcut ospăţu'. Sâmbătă sara le-o chemat la ospăţ. Şi méréu şi feciorii la claca ceie.4 Desfăcatul mălaiului Când méréi la desfăcat era tare fain, méréu tinerii şi să distrau. Şi erau ceteraşi care cântau şi mai lucrai şi mai şi jucai. Api îl omeneu pă ceteraş, erau care să ocupau de el. Zece care de mălai dacă aveai, cu tineri şi cu ceteraşi, una, două, gătai.5 Desfăcatul mălaiului; foto: Felician Săteanu Practici de Sf. Andrei Indreiul fét'ilor aşé-i zice. Trebuie să te lai pă cap, să te despleteşti, aşă să dormi. Să nu mănânci nimic tătă zâua, numa' să te rogi lu Dumnezău. Şi zice că tre să te mişti, să nu stai într- un loc, am fo' şi eu cu fetele în Mănăştur şi api am mers la cor la şcoală. Şi când am vinit acasă, o fo' casa plină de feciori şi i-am cerut la mama un pahar cu apă că mi-o fo' tare sete. Api pă sară să-ţi faci un coc sărat tare. Şi eu am făcut o dată. Şi am visat, da' nu am ştiut în veci până m-am măritat, ce am visat. Zâce că ţî sete de la cocu' cela, pui jumătate cocu' într- o cuşmă la cap şi jumătate îl mănânci. Pui cuşma sub pernă şi apoi visezi. Api ţî sete, de nu poţi durni. Zâce că visezi pă băiatul care te ié, că vine să-ţi aducă un pahar cu apă. Eu am d'isat că purtam un sac de mălai la moară. Şi cărarea era pă la un fecior 4 Performer Maria Grigor, 74 ani, Dumbrăviţa (născută în Cărbunari), 2013 5 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 170 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) pân odor. Şi când am fo' să trec, era un păr pă sub care curgea apa Săsarului. Şi n-am putut trece de acolo, dacă acolo mi-o fo' locu'. Şi o vinit un băiat şi mi-o dat un păhar cu apă, dintr-un vas de lut. Şi nu mi-o trebuit, am ţâpat-o aşa în Săsar şi am întors să vin înapoi, da' n-am putut trece de apa ceie. Şi o ieşit din pivniţă un fecior cu cămeşi albe, da' nu i-am văzut capu'. Şi cum am visat că am dus sacii la moară (aceie îi greutate), aşé mi-o rânduit Dumnezău, greutăţi. Zâce că numa' în anu' în care te măriţi îţi visezi orânda. Vin'éu feciorii, pândeau şi bontănéu p-afară, să vadă dacă ţi-i orânda.6 Vergelul Să făcé Vergel după Bobotează, în case mai mari, unde- o fo' spaţiu mai larg. Am făcut şi noi o dată în casă nouă, după ce-am terminat-o. Era Vergelul fetelor şi-a feciorilor, a însuraţilor şi a bătrânilor. Erau câte 2, 3 Vergele. Fetele méréu cu coşărci, ducéi carne, cârnaţi şi feciorii ducéu băutură. Şi api era petrecere de-o jumătate de zî. Aşé ca la o nuntă era. Câte fete-s cu feciori, méréu la Vergel. De acasă pornéu cu feciorii, dacă nu méré fecioru' după fată acasă, nu avé fata ce căuta la Vergel. Feciorii mai méréu şî sânguri. Şi plătém tăt'e fetele taxă pentru muzâcanţi. Umbla înainte de Vergel, de Bobotează, tizeşii cu muzâcanţî a colinda. Şi muzâcanţî strânjé ori că le dai cârnaţi, ori călbas, umbla numa' la fete. Te ducéi cu o fată de acasă la Vergel, da' nu dansai cu ié tătă noaptea. Jucai cu tăte fetele. Vergelul era două zâle şi două nopţi, vinéu feciorii de pă tăte satele, nu ştiéi pe care să-l omeneşti, tăt plină ţi-o fo' masa în veci de mâncăruri. Vinéu lăturenii şi nu aducéu nimic, nici nu plăteau la muzâcanţi. Noi fetele din zona asta a noastră făceam Vergel aici în Grădină. Şi cei din sat făceu Vergel în sat. Şi vinéu feciorii şi la noi în Grădină la Vergelu' nost. Şi era Vergel şi de tineri şi de însuraţi. Şi dacă erau mai buni muzâcanţî, mai buni la Grădină, veneau şi din sat la noi. Că era separat de sat Grădina, aşa îi zicea la zona unde aveam şi noi casă.7 6 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 7 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 Fără-o mână şi-un pt‘icior, Rănile rău îl mai dor. În grădină la Ileana, Vin gloanţele ca şi ploaia Şi grenadele ca vântu’ De s-acoperă pământu’. Vine un glonţ rătăcitor Şi-mi ié mâna şi-un pt‘icior. Iar acum de-o săptămână Mi-o pus mâinile de gumă Şi-un pticior de cauciuc Ş-amu’, mamă, eu mă duc. De la Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 7. Floricică, tri arjânţi Floricică, tri arjânţi, Singură-am fo’ la părinţi, Sângură şi fără avere, M-au crescut cu mângâiere. M-au crescut şi m-o păstrat Până-am fo’ de măritat. M-o cerut feciori din sat Şi măicuţa nu m-o dat. Şi-o venit altu’ din lume Cu doi cai şi hamuri bune. Numa o vorbă o vorbit, Măicuţa m-o fogodit; Două voarbe o cuvântat, Măicuţa m-o măritat. La un an şi şasă zâle, O vinit mama la mine. De departe o strâgat: - Cum duci, fiică, cu bărbat? Eu de frică şi ruşâne, 171 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Am zâs că o duc bine. - Vai, fiică, şi de al tău bine, Unde-i carnea de pă tine? - Carnea o fo’ şi s-o uscat, De frică de la bărbat. Carnea şi ciolanele Le-o aruncat cumnatele. Mamă, când m-ai măritat, Mai bine m-ai fi-ngropat. Banii de la lăutari, Să-i dai la clopotari. Şlaieru di pă cunună Să-l fi dat la popa-n mână. N-ai fi mamă blăstămată, Nici io atâta supărată; N-ai fi mamă suduită, Nici io atâta năcăjită. De la Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 Baladă 8. La crâşmă supt o cetate Poveşti cu Fata Pădurii şi Omu' Nopţii Pădureana pe drumul dracului Am văzut-o pă Pădureana. Şi ni acolo era locu' unde umbla dracu' pă drum. Umblam la şcoală şi când am venit de la şcoală era aşa ceţos, tăt o plouat. Şi când am vinit, acolo pă mejdă viné o femeie tătă-n negru, nu i-ai văzut faţa. Şi păduraru' cu puşca după ié. Era naltă şi păşé încet, încet. Şi păduraru' cu arma după ié. Şi n-o ajuns-o, n-o ajuns-o în veci.8 Omu' Nopţii în casă Şi viné atunci Omu' Nopţî, să băga în casă la oamini, nu era voie să leşi uşa d'eşt'isă, că ţi să băga Fata Pădurii în casă şi Omu' Nopţii umbla după ié, s-o bată. Şi înt-o sară o dohănit un moş cu pipa pă laiţă şi-o vinit Omu' Nopţii. Şi pă când o gătat de dohănit, l-o întrebat pă cela: - Da' cine eşti? - Auzi, omule, io-s Omu' Nopţî, şi tu altu' să nu mai leşi uşa deştisă.9 Omu' Nopţii în curtea omului Acolo la noi o vinit Omu' Nopţii, l-o văzut tata. La cornu' căsii o ieşit afară dimineaţa, aşa pă la vreo 4. Şi-o văzut un om mare, mare, şi aşé şi-o pus picioru' păstă gard. Aşé m-am temut de Doamne, feri. Zice că-i un om tare mare şi îmbrăcat în haine albe.10 Strigoiul La crâşmă supt o cetate, Bé o soră cu un frate. - Să trăieşti, soruca mea! - Să trăieşti, frate, n-oi bea. - Da di ce, soruca mea? - Părinţii noşti m-o dat Departe de sat După un câne de bărbat. Că pă mine mă tăt bate, Nime-n lume nu mă scoate. -Lasă, soră, nu aşa, Zicéu oamenii că umblau dracii, erau ca nişte luminiţe, erau nişte strigoi. Şi bunicu', Vasilica Pandur (era pandur, avea armă), o venit pă punte la Floare, unde juca nişte luminiţe. Şi bunicu' o zis: Feriţi-vă! Şi iar o jucat luminiţele, iar o jucat. Feriţi-vă, că trag în voi! Şi o luat arma şi o tras şi o luminiţă o picat în apă. S-o uitat în apă şi o văzut că-i moartă. Unde a clopoti mâine, om şti că o murit cineva. 8 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 9 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 10 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 172 memoria ethnologica nr. 48 - 49 *iulie - decembrie 2013 ( An XIII ) Şi acolo din sus de noi, la o casă o fo' moartă o femeie, în pat cu faţa în jos o fost. Şi strigoi o fost aceia. Să zâce că poţi ajunge strâgoi dacă ştii lucra cu farmece şi vrăjuri.11 Pricoliciul O zâs tata că mâncau tăţi la masă într-o zî, cina tătă familia. Şi cum erau fereşt'ile micuţă, o deschis fereastra şi o apărut un câine mare, mare. Şi s-o tăt uitat cum mânâncă. Şi-o zâs tata: - Tu, femeie, în ţâpă-i şi la câinele cela ceva de mâncare! - Noa, că nu-i ţâp, că nu ştiu ce! Şi i-o dat tata ceva de mâncare, ceva mălai, că era tare mare foamete pă atunci. Şi s-o dus omu' cela ce-o dat de mâncare la câine, după mâncare în sat. Şi când să-i pună omu' mălaiu' în saci, îi zice: - Mai ştii măi, omule, când mi-ai dat să mănânc pă fereastă? O dată la 7 ani mă fac câine, că-s pricolici. Tu mi-ai dat să mănânc când mi-o fo' foame, îţi dau şi eu amu' mălai. Şi amu' sunt bugăţi pricolici. La al şeptelea neam, al şeptelea cocon făcut din flori iese pricolici.12 Pădureana Noi avém un pământ păstă vale, acolo sub coastă. Şi bărbatu' meu şi cu ceia fraţi o avut vaci şi diboli. Şi o zâs că duminică, aşé pă la vremea bisericii, o vinit o Pădureană, c-o butrucă, să spăla pă cap. Şi avé un păr până-n pământ. Şi ei s-o dus cu vacile până acolo şi o început a hori Pădureana tare hâd. Şi aduna găteje şi smulgé pomii.13 Pădureana şi pruncul schimbat Să zâce să nu laşi uşa deschisă când ai copil mic, că-ţi intră Pădureana şi schimbă pruncu'. Aci la noi în sat o schimbat un prunc. L-o lăsat mă-sa sângur şi s-o văzut că-i prunc bun, fără nimnic şi l-o pus pă altu' în loc, unu' de feri, Doamne. N-am ieşit din casă când am avut prunc mic. Şi puneau mătura sau foarfecele la pătuţ.14 11 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 12 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 13 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 14 Performer Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 C-oi méré la Orşova, După un zdici în patru crengi, Împletit în patruzăci. Numa o dată l-oi atinje Statu’ mâinii i s-a frânje; O dată l-oi picura, Statu’ mâinii s-a afla. - Ba zău, frate, nu aşa, Că pă mine-i soarta grea, L-i bate, l-i omorî Io vădană m-oi trezî. Cu copiii şi vădană, Nime nu m-a băga-n samă. O dată oi méré la tine, O dată mi-i primi bine, O dată, de două ori, Tu mi-i sta într-ajutor. Când oi fi a tria oară, Mi-i scoate pă poartă afară. De la Ana Pricop, 73 ani, Dumbrăviţa, 2013 Doine 9. Dă-mă, mamă, dragului Dă-mă, mamă, dragului, Bis Batâr n-are casa lui C-om lucra o lună, două, Bis Şi ne-om face casă nouă. C-om lucra un an, or doi, Şi ne-om face car cu boi. C-om lucra un an, ori tri, 173