memoria ethnologica nr. 42 - 43 *ianuarie - iunie 2012 ( An XII ) Colecţia CORINA TOMA Oraţii de nuntă din Lăpuş 20. Frunză verde de safin, Faceţi-mi loc ca să vin, Cu găina cam târziu. C-am venit cu ié din Cluj Şi-am întruţat-o cu ruji; Şi-am venit cu ié pân Teaca, Să-mi aduc găină gata. Pare-mi-se or s-aude, Glas de nănaş de-oreunde, De la masa-mpodobită, C-or mânca găină friptă. 21. Socăciţă, fătu’ meu, Spune drept ş-adevărat Di unde o-ai cumpărat? Nu cumva a si de furat? C-aici avem oameni di frunte Mai bine-ar mânca plăcinte, Plăcinte coapte-n unsoare, Decât să margă la-nchisoare; Plăcinte cu urdă dulce, Decât pă la post s-ar duce. C-avem miliţie-n sat, Şi-i cu cânele dresat. Mâine vezi pe tăţ în mână, Cu cioante d’i la găină. Colecţia MIRELA PODUŢ Ceremonialul nupţial în satul Negreia (Fisculaş) Ceremonialul nupţial s-a modificat de-a lungul timpului, o dată cu evoluţia societăţii. Unele momente din cadrul nunţii nu mai există azi decât în amintirea celor care le-au trăit. În satul Negreia, Demian Silviu, care e staroste de mai bine de 30 de ani, a contribuit la această evoluţie, adaptând poezia de ritual şi ceremonial la vremurile actuale. Starostele este un creator popular care pe de o parte continuă tradiţia locului iar pe de altă parte aduce şi inovaţii în cadrul ceremonialului nupţial. El îşi aduce aminte cu nostalgie şi de nunta de altădată. Joi sara méré t'emătorii la cusutu' steagului, la mnire acasă. Să îmbrăca o botă în iederă, rozmalin, tot felu' d'e flori şi cu zurgalăi, clocotici mulţi, zeci de clocotici. Steagu' să băt'e la nuntă toată noaptea după muzică. Era on fecior anume, care-l băt'é. T'emătorii erau în jur de 10-12, cam 6-7 băieţi, 6-7 fete. După cusutu' steagului să făcé on chef. (De la Silviu Demian, staroste, 61 ani, Negreia) Vinerea méréu două fet'e, t'emătorele şi doi feciori, t'emătorii, pân sat, din casă în casă, să t'eme la nuntă. Erau fete fecioare, pret'in'e de-a mniresî, n'iamuri şî t'emătorii tăt aşă. T'emătorele aveu tri zad'ii pă mână, legate cu struţ. Fecioru avé iară o botă cu o zad'ie roşie. Când umblam din casă în casă zâcem: Aflăm pă Dumnezo cu pă dumnevostre! iar gazdele răspund'eu: Dumnezo v-aducă-n pace! Apoi noi, t'emătorele, zicem: Mulţamu lui Dumnezo şi Dumnevostre, Că v-am aflat în pace. Şî de-amu-nainte Am grăi vo două-tri cuvint'e, De care ne-om aduce-amint'e. 122 memoria ethnologica nr. 42 - 43 *ianuarie - iunie 2012 ( An XII ) De-om ştii, cinste ne-a hi, A hi cuvânt întâia oară D'e la Maica Sfântă Preacurată, D'e la 12 Sfinţi Apostoli, D'e la socrii cei mari (numele). Trăiesc, ca Dumnezo să-i trăiască D'e-or muri, Dumnezo să-i ierte. Având o fiică iubită, D'e la Dumnezo rânduită, Sara culcându-să, Dimineaţa sculându-să, Pă obraz spălându-să, Cătră răsărit întorcându-să, Lui Dumnezo s-o rugat, Dumnezo i-o dat; După gându' ce-o gândit, Dumnezo i-o rânduit Zî de veselie şî o zî de cununie, Într-un ceas bun şî cu noroc să hie. Am aflat că nu putem face Nicio bucurie, nicio veselie, Fără dumnevoste, omin'i d'e-omin'ie. Vă poft'im şî pă dumnevoste pă duminică La on scaun d'e hod'ină, La on pahar d'e băutură, La mai multă voie bună. Sunt'em două floricele din stravăt'e Vă t'emăm foarte cu drag.” Sâmbătă să pregăté nunta. Să făcé resteuţă (supă de pui cu tăieţei), curet'i umplut, pancove, colaci. D'e băut să dăd'e horincă şi d'in. (De la Maria Pintea, t'emătore, 73 ani, Negreia) Duminica méré să cununa la biserică. Înaintea mnirilor méré 2 călăreţi sau chiar 4, méré până la biserică şi iară când viné-napoi. Înainte de-a mere la cununie, starostele mergea la mnire şi la mnireasă acasă. El făcea ”bueciugu” pentru mnire şi pentru mnireasă sau ritualul de rămas bun. Méréi la mnire şi luai bueciugu: Onorată adunare, înainte de plecare, rog un pic de ascultare Tânăru nostru mnire vine şi zice aşa prin gura mea: Ne pune găina-n spate Şi ne duce la dreptate. 22. Rău mă dor picioarele, C-am sărit răzoarile, Cu puşcuţa susuoară, Ca să-mi prind o gălicioară. Şi-am prins-o amu-i anu’, Am prins-o cu nănaşu’, M-oi duce cu ié la vatră, S-o mâncăm noi laolaltă. Cu nănaşa trăiesc bine, Nu m-oi face de ruşine. Uiu, iu, iu 23. Tu, mireasă frumuşé, Bine ţi să şede-aşé, Mai bine ţi s-ar şidé, Să mai fi purtat peté. Peteaua haină uşoară, Suflă vântu’ şi o zboară. Dar năframa-i haină gré, Suflă vântu’ şi n-o ié. Tu, mireasă, miresucă, Nu te afla cu bărbat, După lucru ce-ai lucrat. C-aşé-i rându’ fetelor, Ca şi rându’ merelor. Cât îs mere mititele, Stau pe creangă, folose-le. Dacă trece vremea lor, Pică jos, nu putrezesc, Nimărui nu trebuiesc. Tu, mireasă, miresucă, De ţ-a fi bărbatu’ bun, Îmbracă-l ca p-un păun, Să crepe hâdele-n drum. De ţ-a si bărbatu’ drag, 123 memoria ethnologica nr. 42 - 43 *ianuarie - iunie 2012 ( An XII ) Îmbracă-l ca pe un steag, Să crepe hâdele-n prag. De ţ-a si bărbatu’ rău, Fă-i haine de lipideu Şi izmene dintr-un sac Şi de-a zice că nu-i plac, Dă-i cu ele după cap. Strigătura ultimă de dimineaţă, când o primeşte soacra pe mireasă, la casa mirelui: 24 Făcu-i cu ochii cui îmi vine Că ié m-a griji pă mine, C-am văzut-o amu-i on an, Cum săcera grâu-n lan. Şi mi-am pus ochii pă ié Şi am ştiut că-i nora mé Hai, hop! S-aveţi noroc! Cântec de leagăn din Lăpuş 25. Nu plânge puiu’ mamii, Că mă-ta te-a legăna, Până mâni ié ţ-a cânta. Fii, puiuţ, copil cuminte, Şi să asculţi de părinte, Să fii bun şi-ascultător, Peste mulţi ani, bun fecior. Dragi părinţi, mamă şi tată, surori şi frate şi voi neamuri adunate, Eu în faţa dumneavoastră mă plec şi mă smeresc Şi de creştere frumos vă mulţumesc Şi vă rog să mă iertaţi, să mă binecuvântaţi, Mă iertaţi din ceasu' de pruncie Până astăzi în ceasu' de căsătorie Că ştim cu toţii, că toţi am fost copii Că nu este copil care să se nască şi să crească La părinţ să nu greşască. De aceea în Cartea Sfântă aşa scrie: Că va lăsa omu' pe tatăl său şi pe mama sa Se va uni cu femeia sa, trăind, muncind, Ca şi-on stup rodind. Bunu' Dumnezău aşa o lăsat: Bărbatu şi femeia să nu să mai despărţască Ci-n cinste, în dragoste şî ominie să trăiască, Copii buni, frumoşi şi sănătoşi să crească. Şi acuma înainte d'e plecare, dragi părinţi, Vă rog, să-mi daţi o sărutare şi o binecuvântare. Apoi merei la mireasă acasă şi zicéi: Onorată adunare, rog un pic de ascultare, De vreo două-tri cuvinte că alte nu mai ţân minte. Astăz’ de l-această casă, tânăra noastră mnireasă De părinţ, să despărtăşte şi frumos le mulţumeşte. Înainte să pornească de la casa părintească, Vré pă mine-a mă ruga, de-un rămas bun a lua. Să-ntoarce spre maică-sa şi din gură că-i zicea: Mamă, dragă, m-ai născut, m-ai iubit şi m-ai crescut, M-ai purtat la sânul tău, m-ai ferit, maică, de rău Şî de apă şî de foc, să trăieşti, să ai noroc. În viaţă cât am trăit, poate te-am mai năcăjit. Eu te rog, l-a mea plecare, Haide, dă-mi o sărutare şi-o binecuvântare Ca şi bunul Dumnezo să mă binecuvinteze. Iară tu, tăticul meu, care m-ai ferit de rău, Mult pentru mine-ai lucrat, sfaturi bune că mi-ai dat, Ai muncit şi zi şi noapte, ai muncit s-avem de tot’e. Rog l-a mea plecare, haide dăm o sărutare ş-o binecuvântare. Iar voi, fraţilor iubiţi, pân la mine să viniţ Să bem un pahar cu vin, că astăzi ne despărţâm; Un pahar cu vin sau bere, eu vă zic ”La revedere”. Şi-nainte de plecare, vă rog să-mi daţi o sărutare şi-o 124 memoria ethnologica nr. 42 - 43 *ianuarie - iunie 2012 ( An XII ) binecuvântare. Unchi, mătuşi, vecini, vecine haidaţ şi voi pă la mine Verişori şi verişoare, domnişori şi domnişoare Treceţi pe-aici fiecare, să-mi daţi o sărutare şi-o binecuvântare, Ca şi bunul Dumnezo să mă binecuvinteze. Iar voi, dragi bunici, care m-aţi crescut de mici Mult de mână m-aţi purtat, sfaturi bune că mi-ati dat. Amu la a mea plecare, haideţi, de-mi daţi o sărutare şi-o binecuvântare Ca şi bunul Dumnezo să ne binecuvinteze. D'e la cununie vin'é acasă la mnireasă. Acolo se făcea o masă şi să juca jocu' mniresî, participau omin'ii care nu put'eu méré la nuntă păstă nopt'e. Şî puné care cum put'é: 10 lei, 15 lei, cum era banii atunci. Alţii să punéu la masă. Care era băgat la masă, vin'é nopt'ea la nuntă şî răspund'e acolo. Să pun'é 70-80 de lei la on răspuns sau aduceu cergi, perini, oale etc. Când să juca mnireasa, starosele ţâné în mână două farfurii, pă care să puné bani şî strâga: Cine-n lume s-ar afla Să ne joace mnireasa?! De-a juca-on moş bătrân, Tătă vara n-om fa fân. Apoi continua tăt aşă până să găta jocu'. Sara nănaşii méré acasă. Şî méré t'emătorii după ii să-i aducă iară la nuntă. Înainte de-a intra în sală, starostele spune: Frunzuţă verd'e de fag, Socră mare, hai în prag, Hai, de-ţi vezi ginerele drag! Mândru-i ca ş-on porumbel, Om harnic şi frumuşel Da nu cred că-a fi mişel. Nu vin'e să t'e cinstească, Vin'e să t'e ciufulească; Nu-ţi cere să-i dai moşie, Nici un CEC măcar de-o mnie Numa fata d'e soţâie. El nu-ţi cere Dacia, Numa sângură fata. Da nici acela nu-i bărbat Ce-i trebe bdiceag la-nsurat. Coleţia IOANA BABOŞAN Hore cu noduri din Ţara Lăpuşului 26. Tânără m-am măritat, Ră soacră mi-am căpătat, Soacra-i ră, bărbatu-i rău, Vai, de măritatu’ meu. Mă dusăi la săcerat. Sângură fără bărbat. Când soarele răsăré, Soacre la nurori viné. Şî de mâncare aducé. Numa’ a mé soacră nu viné, Gândeşti că n-are la cine. Mă plecai şi secerai, La un dejet mă tăiai, Pusei secerea-ntr-un snop, Şî mă blăstămai cu foc. M-am făcut o păsăré Şî zburai la mama mé. Mama-n casă mătura Şî din gură hâşăia: Hâşa, hâşa, păsăré, Ştiu că nu eşti fata mé, C-am avut o fată dragă, Ş-am dat-on lumea largă. Stăi, mamă, nu hâşăi, Până nu ţ-oi povesti, Cum trăiesc cu străinii, Că ii beu vin, mănâncă pâné, Mie-mi dau ce le rămâné. Când mi-ai făcut ţol în şură, Să-mi si trasă lut pă gură; Când mi-ai făcut lipideu, 125 memoria ethnologica nr. 42 - 43 *ianuarie - iunie 2012 ( An XII ) Să-mi si făcută copârşău, Dumneata te-ai fi rugat, Dumnezău te-ar fi iertat. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 Oraţii la nuntă din Ţara Lăpuşului 27. Noi merem după nănaşi, Cu stea şî cu ceteraşi, Nănaş mare, acasă-eşti? Viu la voi, de mă doreşti, Mă doreşti, nu mă doreşti, D-amu’ tăt a nostu’ eşti; Ni-i dori, nu ni-i dori, D-amu’ tăt a nostru-i hi. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 28. Mult ne-aţi ţânut pân obor, Pântr-un miez de mălai gol; Mult ne-aţi ţânut pă la leasă, Pântr-un miez de coajă arsă. Mirele s-o lăudat, Că la el când ne-a căpăta, Tri zâle nu ne-a lăsa. Ş-atâta i-o părut mult, Până ce-am mâncat şî băut. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 C-aceia nu-i veselie Să t'e-nsori cu o Dacie. Dacia o tamponezi, Cu nevasta te distrezi, Cu CEC-ul nu poţi trăi, Dacă nu ai ce iubi. Măi mnire, mândru gătat, Spune-mi drept şi-adevarat De-acasă când ai plecat, Te-ai gândit bine ce faci, Cum păşeşti tu primii paşi?! Primii paşi d'e căsnicie Îi păşeşti pentru vecie. Astăzi rupi o floricea Să grijeşti bine de ea Că părinţî cât o îngrijât O crescut şî o-nflorit Şî deloc n-o veştejât. Tu de nu-i şti-o grijî, N-a creşte ş-a veştejî; D'e nu-i şti-o cota, N-a creşte şi s-a usca Precum florile tomna Când le ajunje bruma. (De la Silviu Demian, staroste, 61 ani, Negreia) După ce se intră în sală, starostele stă d'e vorbă cu mnirile, îl ocărăşte on ptic: Când mi-am terminat armata, Ca orice bărbat din sat, Vin acasă-i spun lui tata Tată, îs bun d'e-nsurat. Păi, zice tata, t'e însoră Chiar acum în astă vară Şi să mâi gospodărie Cum porţi flori la pălărie. Că d'e băut şî d'e mâncat, Domne, bun ai fost în sat. Şî cu capu' înstruţat Am pornit după-nsurat. Şî umblând în sat la mine Vo tri-patru luni d'e zâle, 126 memoria ethnologica nr. 42 - 43 *ianuarie - iunie 2012 ( An XII ) Tăt umblând d'in casă-n casă, Mi-am găsit şi io mnireasă. Nu-i prea-naltă, nici prea grosă, După cum îi mai frumosă. Păru' i-i aranjat frumos, Cu rochiţa-i până jos. Dar îi pun o întrebare: Ştie ţăsă pânză mole, Ştie ore şi-a cârt'i Şi mâncare a găt'i. (De la Silviu Demian, staroste, 61 ani, Negreia) Când nunţile se făceau în case, deschisul mesei se făcea printr-o rugăciune. Astăzi, starostele deschide masa astfel: Mult cinstită adunare, Rog un pic de ascultare, Căci cuvântul neascultat Nici în samă nu-i luat. Az ne-am strâns în număr mare, La a mnirelui şi a miresei chemare, N'iamuri, pret'ini şi vecini Vârstnici, tineri şi bătrâni Şi-am luat parte cu mândrie, La această frumoasă căsătorie. Căci mirele venind în lume Prin taină de bot'ejun'e Ş-o ales p-a lui mnireasă, Dintre toate-i mai frumoasă, Ş-o jurat ei pe vecie Azi în Sfânta cunun'ie. De-acum vor purta un nume, Vor avea o soartă-n lume. Să-ncepem cu mnirele, Doamne, ţine-i zâlele. Şi mnireasa-i ca o flore, Harnică şî muncitoare. Socru mnic şi socru mare Îi cunoaşteţi orişâcare Fac o nuntă ca-n poveste, Nici a fost, nici nu mai este. Da-i frumos aici la noi, Doi sau tri nănaşi lângă mniroi, 29. Busuioc a mninos bun, Doamne, ajută-ne, la drum; Busuioc a mninos mare, Doamne, ajută-ne, la cale. Mireasă ca ş-o floare, Dă-i, rădică-te-n pticioare, Şî-ţ fă cruce cătă soare, Fă-ţ cruce că te duci, În ceas rău, să nu ajungi; Îţ fă cruce că porneşti, În ceas rău, să nu sosăşti. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 30. Uitaţî-vă, ce vedeţi, Mirele nu-l deocheţi, Mirele şî sus steagu’ Că v-om bate cu paru’! Mire ca ş-a nost’ de mândru, Numa-n munte este-un ţâpru’. Aşé subţârel şî mândru, La munte este-un brad; Aşé subţârel şî-nalt, Şî la tătă lumea drag. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 31. Multe fete ar da o mie, Asta nuntă să nu sie; Multe fete ar da o sută, Să nu hie astă nuntă. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 127 memoria ethnologica nr. 42 - 43 *ianuarie - iunie 2012 ( An XII ) 32. Pângă casa mândrii trec, Cu nimnică nu mă leg, Trec pângă casa mândrii, Ardă focu’-n vârfu’ ii Că io nu l-oi potoli, Să ardă până-n pământ, Drag ne-am fost Şî ne-am urât. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 33. De-ar avé badea la oi, Nişte căţele ca voi, Tătă noaptea-ar hărpăli Luptii la oi, n-ar veni. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 34. Lungă lelea ca săcara Şî galbenă ca şî ceara, Da’ io-s mică ca şî grâu’, Şî-s roşie ca măru’. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 35. Ieşî afară, soacră mare, Că zinim cu noră tare, Să-ţ ajute la ciubăr, Să te scalmine de păr. D'e nănaşă n-am ce spune, Ai méré cu ié în lume. O muzică ca-n poveşti, Care rar poţi să-ntâlneşti. Totă nopt'ea n'e-or cânta Şî din gură n'e-or distra. Iar acuma aş zâce o vorbă din bătrâni Ce-i lăsată la români: Mai întâi tot lucrul tău Să-l începi cu Dumnezău. Să începem şi noi, cum să spun'e, Mai întâi c-o rugăciun'e; Să începem, c-aşa-i frumos, Mai întâi cu Tatăl Nost'. (De la Silviu Demian, staroste, 61 ani, Negreia) Un ritual care azi nu se mai păstrează era ruptul colacului: Doi bărbaţ care era mai înalţ luau un colac şi-l ţân'e sus. Feciorii jucau o horă în jurul lor şî trebuiau să treacă printre bărbaţii care ţineau colacul şî să deie cu capu’ în colac. Apoi era grozav tare care put'é, s-alejă care reuşé. Apoi colacu' să-mpărţă. (De la Silviu Demian, staroste, 61 ani, Negreia) Alt obicei, care astăzi nu se mai practică, era ”jocu' găinii” când se schimbau replici tăioase între socăciţă, staroste şi t'emătoare precum: Socăciţă, hai, încoace, Ce-ai făcut mnie nu-mi place. Colacii i-ai copt în şură, Toţi mi să leagă de gură. Mâncărurile nu-s sărat'e, Nici îs fript'e, nici undat'e. Pă staroste-l las aci Că n-am cu cine vorbi, Că stă cu gura căscată, Gândeşti că-i găină bată. Staroste cu păru' creţ, Ce te ţii aşa măreţ?! 128 memoria ethnologica nr. 42 - 43 *ianuarie - iunie 2012 ( An XII ) Pune-n pahară băutură, Nu tăt bate atâta gură. Că din pahar tăt sord'eşt'i Şî nu ştii ce vorbeşti; Nu ştii că vorbeşti c-o fată, Gândeşti că eşti o găină bată. Când începe răspunsu', nănaşii mari aduceu un ol cu d'in, d'e 5 l şî starostele pun'é olu' cela la gură, zâce că-i trâmbdită şi-ncepe a cânta: Tatăle, mamăle, haidăleţi la min'e, C-o vin'it tâlharii să-mi fure oile. Oile mi le-o furat, câinile mi l-o-mpuşcat Şî pă min'e m-o legat... Când să termina nunta, să d'ezbrăca mnireasa. La dezbrăcatu' mniresî să strâga: Mnireasă, cununa ta, Staua-n cui ş-a rujâna D'e bărbat nu-i cut'eza. Vai şî d'e-a tale mărjăle, Cum li-i purta tăt cu jăle. N-ai cui băga d'e d'ină Că nu te-ai măritat cu silă. (De la Silviu Demian, staroste, 61 ani, Negreia) După dezbrăcatu’ mniresî, se făcea ”spălatu' nănaşilor" pă mâini, ca semn de mulţumire şi răsplată din partea finilor. Apoi se juca ”nevestescu'”. Câteva femei măritate făceau o horă, apoi o jucau fiecare pe mireasă, aceasta semnificând trecerea ei în rândul nevestelor. Un alt dans era ”periniţa”. Dansa tătă lumea. Unu' dansa-n mnijloc şî rotă pă lângă el era băieţi, fet'e, n'eveste, bărbaţi şî ăla cu batista méré la o fată, nevastă, se lăsau în jos, t'iup, o săruta şî pă urmă lua ié batista şi méré la alt bărbat. (De la Silviu Demian, staroste, 61 ani, Negreia) Pă unde te-a scărtina, Şăpte ai nu te-a mânca. De la Anuca Bodea, 56 ani, Libotin, 2009 Colecţia SIMONA MUREŞAN Naşterea şi copilăria în Ţara Lăpuşului Cântece de leagăn 36. Abua, cu mămuca, Că mama te-a legăna, Şi ţie ţâţă ţi-a da, Abua-te pui de cioară, Că mă-ta-i dusă la moară, Ţi-a aduce un pui de cioară, Că mă-ta-i dusă pă luncă, Ţi-a aduce-un pui de curcă. De la Maria Muţiu, 72 ani, Lăpuş, 2009 37. Abua, puiucu’ mamii, Abua, cu mămuca, Că mama ţâie-ţi aduce, 129