Printre clanuri și gospodării: despre maleabilitatea gospodăriilor organizate pe bază de rudenie în antichitatea Orientului Apropiat

Printre clanuri şi gospodării: despre maleabilitatea gospodăriilor organizate pe bază de rudenie în antichitatea Orientului Apropiat Rezumat Acest studiu oferă o nouă interpretare a structurilor gospodăriilor pe bază de rudenie din antichitatea Asiei de sud-vest (antichitatea Orientului Apropiat, 3000-333 î.Ch.). Pornind de la descoperirile lui Henri Lefebvre referitoare la “analiza ritmică“, încercăm să contracarăm tendinţa de a vedea gospodăriile formate pe bază de rudenie în termeni statici – ca o familie care este organizată în mod auto-suficient. Analiza se concentrează pe natura colectivă a acestor gospodării bazate pe rudenie, pe funcţia şi pe raţiunile maleabilităţii genealogiilor, pe flexibilitatea spaţiului care se reproduce constant. Studiul se încheie prin luarea în considerare a unui exemplu al acestei flexibilităţi, şi anume a povestirilor orale legate de “locul (colţul) de cult”. Importanţa gospodăriilor organizate pe bază de rudenie constă în determinarea socială a realităţii economice a supravieţuirii prin subzistenţă: prin premisele religioase şi culturale, legile tradiţionale, prin diviziunea muncii şi sancţiunea socială, acestea determinau cine ce face şi unde anume, cine primeşte, ce anume şi de la cine.