Departe de modernitate, departe de munte: povestea deruralizării în Munții Sibillini (Italia) între istorie și etnografie

Departe de modernitate, departe de munte: povestea deruralizării în Munţii Sibillini (Italia) între istorie şi etnografie Rezumat A studia procesele de deruralizare în teritoriul Munţii Sibillini înseamnă a te referi la un subiect complex, cu care se confruntă specialiştii atât din perspective subiective, de explorare etnografică a istoriilor familiilor, cât şi din perspective istoriografice multiple, cu orizonturile lor interpretative diferite. Rezultatele acestei comparaţii sunt încadrate în încercările contemporane de a trece în revistă unele dintre aceste orizonturi, care de multe ori definesc în mod reducţionist contextele montane ca fiind închise şi înapoiate. Dimpotrivă, imaginea care iese la suprafaţă în urma unei examinări atente a istoriei locale şi a istoriei familiilor indică un spaţiu care este deschis şi permeabil la schimbările modernităţii în mod constant. Este un spaţiu în permanentă legătură cu teritoriile vecine, cu care are întotdeauna o ţesătură complexă de relaţii economice, sociale şi culturale. Studiul evoluţiei unor asemenea relaţii a dezvăluit rolul modernităţii cu propriile sale reprezentări şi relaţii de putere în a convinge masele de ţărani şi ciobani de presupusa lor antichitate şi inferioritate culturală. În plus, discursurile dominante ale modernităţii i-a convins de imposibilitatea lor de a avea un viitor în munţi. Tot acest complex de influenţe ale forţelor culturale şi economico-politice se găseşte la baza exodului numeros care i-a împins pe mulţi să plece: atunci când relaţiile de interdependenţă economică dintre zonele de munte, de câmpie şi oraşe s-au transformat într-o relaţie de dependenţă şi subordonare.