Arta 1900 Manifestarea identității naționale prin intermediul arhitecturii în Transilvania și România

Arta 1900 Manifestarea identităţii naţionale prin intermediul arhitecturii în Transilvania şi România Arta 1900 constituie un stil arhitectural regăsit în întreaga Europă, incluzând atât sudul mediteranean cât şi spaţiul est-central al continentului. Temporal, curentul cunoaşte două etape de dezvoltare manifestate în prima decadă a secolului al XX-lea şi în perioada interbelică. Chiar dacă stilul este prezent în majoritatea ţărilor, din punct de vedere stilistic şi arhitectural, el poartă amprenta istorică a regiunii în care se desfăşoară. Există diferenţe majore de interpretare stilistică care variază de la ţară la ţară, dar curentul porneşte de la aceleaşi premise care afirmă nevoia creării unui stil naţional care să preia elemente decorative specifice din istoria arhitecturală, proprie fiecărui popor. Astfel de interpretări sunt Secessionul transilvănean şi stilul Neo- românesc. Abordările stilistice diferă, deoarece primul abordează elemente ale culturii maghiare în timp ce al doilea preferă recrearea arhitecturii marcante a Ţărilor Române din perioada medievală.