Aforisme sud-est-europene în domenii casnice

Aforisme sud-est-europene în domenii casnice Rezumat După unele constatări privind originea şi funcţiile aforismelor în arta decorativă casnică, studiul de faţă analizează o colecţie considarabilă de aforisme cusute pe păretari din textile şi inscripţii pe pietre funerare. Din acest material Hans Gehl a adunat 1830 în Banat, Anton Joseph Ilk sute de exemple în Vişeul de Sus (Maramureş), iar Rose Schmidt mai mult de 800 din comuna ei natală din Ardeal. Aforismele notate pe case, obiecte de uz casnic, păretari şi pietre funerare (respectiv cruci de lemn), dar şi versuri din albume şcolare provin iniţial din Germania şi Austria, au fost aduse de colonişti germani din Evul Mediu până în vremuri recente în Europa de est şi de sud-est şi preluate sau traduse de cele mai multe naţionalităţi conlocuitoare. Înţelepciunea populară – discriminată adesea drept „kitsch” (prost gust în artă) izvorăşte din simţul moral al poporului, iar elementele ornamentale reprezintă forme geometrice, antropo-sau zoomorfe, motive vegetale şi florale. Un element specific îl reprezintă inscripţiile funerare cu iz ironic din „Cimitirele vesele” din Viena, Tscholnok/Csolnok (lângă Budapesta), Kramsach (Tirol / Austria) sau Săpânţa (Maramureş). Dintr-o analiză a acestor elemente de folclor rezultă o paletă largă de forme: variante, aforisme în limba literară, în dialect şi traduse în alte limbi. Motivele şi conţinutul ne oferă citate din literatură, din basme, cântece şi operete de largă circulaţie. Aforismele se referă la: cămin şi bucătărie, poveţe pentru cei tineri, situaţia femeilor, viaţă tihnită şi fericire. Aforismele înscrise şi brodate fac parte din cultura populară spirituală, transmit experienţa vieţii multor generaţii şi înfrumuseţează habitatul.